Zboruri lungi cu bebelușii – sfaturi și ponturi

Mâncare pentru bebeluși în avion

Atitudinea noastră față de mâncar s-a schimbat în funcție de etapa de dezvoltare în care era Mirei la momentul respectiv. La primele zboruri, când abia începusem diversificarea am sărit peste masa respectivă, la indicația nutriționistei. Ne-a spus că n-are rost să ne complicăm și să riscam vreo toxinfecție, cât timp încă își ia nutrienții din laptele matern.

În Japonia, diversificarea se începe destul de lent și relaxat, cu câte o linguriță-două de mâncare, așa că nu era o mare pierdere din punct de vedere caloric.

Când am fost în Hokkaido și Taiwan i-am gatit diverse brioșe, biscuiți și supe pe care le-am pus în vase termorezistente. De asemenea, am luat cu noi iaurt și fructe. Am încercat să aibă măcar o masă caldă și să nu mănânce foarte diferit de ce mânca acasă. Așa că am luat cu noi orez instant, care se pregătește turnând apă fierbinte peste el.

La ultimele zboruri însă, pentru că acum înțelege foarte bine că totul e diferit atunci când călătorim, i-am mai dat și mese instant, alese cât de cât cu grijă, fără zahăr și sare.

Ideea după care ne-am ghidat a fost că zborurile fiind atât de lungi, decât să îi dăm ceva alterat, mai bine îi dăm ceva instant, care rezistă.

Uneori a mâncat cu poftă, alteori a fost prea încărcată cu emoțiile călătoriei ca să mănânce. Atunci când am putut să îi dăm din ceea ce mâncam noi, nu am ezitat. Într-o perioada era mare fan pâine, așa că a mâncat chiflele noastre din avion. Ar fi molfăit și fructele, dar n-am avut curaj să îi dăm ceva neprocesat termic, care a stat în condiții potențial dubioase.

(Sursă foto: nationaldairycouncil.org)

Alăptat și schimbat scutece

Nu am avut scutece oferite de companie, așa că ele au reprezentat mai mereu cea mai mare parte a bagajului. Am folosit cu succes camerele de schimbat din aeroport și măsuța minusculă din avion. Am alăptat când și unde a fost nevoie, chit că pe scaunul de lângă mine era un business man la costum sau un nene ușor încurcat. O capă de alăptat sau o eșarfă mai mare sunt soluții bune pentru mamele care se simt stinghere. Wrapul e și el util când alăptezi. Eu l-am folosit cu success pentru a acoperi pieptul atunci când nu aveam altceva la îndemână. Până la urmă, între un copil care urlă de foame sau durere de urechi și vederea unui sfârc rebel, cred că orice om normal îl preferă pe cel din urmă.

Cum atenuăm Jetlag -ul (diferența de fus orar)?

Nu prea mă pricep la ponturi, dar cred că o brumă de consistență e cel mai bun antidot pentru problemele pe care le aduce călătoritul. Încercăm, pe cât posibil, să nu sărim calul și să menținem un program cu care Mirei  să fie confortabilă, chiar și atunci când nu este programul nostru ideal (că am vrea  să stăm mai mult în oraș, că am vrea  să mergem la vreun eveniment seara etc.). Facem asta în limite rezonabile, adică, de exemplu, nu am lipsit de la nunta unei prietene bune, când Mirei avea opt luni, ba chiar am stat până spre dimineață și a fost totul în regulă.

Am experimentat jetlag-ul mai ales la întoarcere si, în cazul lui Mirei, nu s-a manifestat cu mult diferit de jetlag-ul unui adult: adormit la ore ciudate, lipsa de somn în timpul nopții, oboseala pronunțată.

Revenirea la normal depinde de mulți factori: cât era de obosită, dacă era într-o stare fizica bună sau era și ușor racită. Contează și dacă la întoarcerea din călătorie avem un program normal sau unul încărcat, care nu îi permite să se relaxeze.

Cred că călătoritul dă oricum somnul peste cap, chiar și atunci când nu e cazul de jetlag. De obicei se scoală mai des noaptea sau durează mai mult până adoarme, ori se trezește plângând că și-a adus aminte ceva. Eu încerc să îmi spun că e absolut normal și sunt alături de ea când trece prin stările astea și o ajut să înțeleagă ce i se întâmplă. Nu pot nici să previn și nici să rezolv orice problema, dar încerc să am mereu încredere în noi și răbdare să învăț împreună cu ea, ca să ne fie mai ușor data viitoare.

Click pe numărul 3 pentru continuarea articolului