Sănătate

Stadiile lactogenezei

Compoziția laptelui matern - revistamargot.ro

De multe ori, atunci când o femeie află că este însărcinată, devine neliniștită și își pune numeroase întrebări: va reuși să fie o mamă bună? Va avea suficientă răbdare sau resurse să îl crească pe micuț? Sarcina va decurge normal, va avea suficient lapte?

Specialiștii spun că astfel de îngrijorări sunt normale, grijile făcând și ele parte din aventura sarcinii. Procesul de formare a laptelui se numește lactogeneză. Specialiștii recomandă alăptarea bebelușului încă din primele ore de viață, acest lucru fiind benefic atât pentru mamă, cât și pentru nou-născut, dar și pentru stimularrea lactației.

Laptele matern este produs încă din timpul sarcinii. Este cel mai sănătos pentru bebeluș, în special în primele șase luni de viață. Potrivit studiilor făcute de specialiști, laptele matern reprezintă sursa perfectă de nutrienți pentru sugar – conține 0,8-0,9% proteine, 3-5% lipide, 7-7.2% carbohidrați și 0.2% minerale. Organismul mamei „știe” acest lucru și este pregătit să producă lapte încă din primele săptămâni ale sarcinii.

Cum se produce laptele matern?

Laptele matern se produce în mai multe etape. Prima etapă a lactogenezei are loc în trimestrul al doilea de sarcină, începând cu a 16-a săptămână, când se formează rezervele de colostru. În această perioadă, sânii suferă o serie de modificări – cea mai sesizabilă dintre ele fiind creșterea acestora. În ultima perioadă a sarcinii, nivelul ridicat de progesteron va împiedica secreția laptelui matern și va menține controlul asupra volumul de lapte.

A doua etapă a lactogenezei are loc chiar în timpul procesului de naștere. În travaliu și după expulzia placentei, crește secreția de prolactină și scade cantitatea de progesteron și esterogen, iar acest lucru determină creșterea cantității de lapte. Practic, procesul de formare a laptelui se manifestă la 30-40 de ore de la naștere. De regulă, după aproximativ o oră-două de la naștere, bebelușul este pus la sânul mamei, atât pentru ca cei doi să se obișnuiască unul cu celălalt, cât și pentru stimularea lactației.

După naștere, când bebelușul este așezat la sân, glanda pituitară – aflată la baza creierului – secretă un hormon numit ocitocină, care transmite sânului semnalul de scurgere a laptelui. Mușchii care susțin acinele glandulare se contractă, iar laptele este împins prin cele 15-20 de canale galactofobe, pe măsură ce suge bebelușul. Multe femei simt ușoare furnicături la nivelul sânului sau chiar la nivelul uterului în timp ce alăptează, dar acestea sunt normale și vor dispărea după o săptămâna sau două.

Până în ziua a cincea de la naștere, este secretat colostrul. Este un lichid de culoare gălbuie care conține o mare cantitate de proteine și minerale și mai puține glucide și grăsimi decât laptele. Este foarte bogat în imunogloboline de tip A, care îi oferă nou născutului protecție față de agresiunile germenilor patogeni enterici. Colostrul se transformă, treptat, în lapte, în prima lună de viață. Mulți medici spun despre colostru că este primul antibiotic natural al bebelușului, fiind foarte important pentru dezvoltarea și sănătatea nou-născutului.

Ultima etapă a lactogenezei are loc după o lună sau o lună și jumătate de la nașterea bebelușului. Copilul începe să sugă destul de bine la sân, iar acest lucru determină o crește a nivelului de prolactină în sângele mamei. Punerea la sân a bebelușului stimulează cantitatea de lapte matern. În această etapă apare proteina FIL (Feedback Inhinbitor of Lactation), care are un rol important în reglarea cantității de lapte. Când sânul este plin, nivelul proteinei în cauză este mare, iar procesul de producere a laptelului este mai lent. Imediat ce sânul se golește, nivelul proteinei scade, iar producția de lapte începe să crească.

Avertismentele medicilor

Dacă mămica poate alăpta, acest lucru va avea o serie de avantaje atât pentru ea, cât și pentru bebeluș. Laptele asigură sugarului un aport corespunzător de minerale, oligoelemente, vitamine și chiar hormoni de care organismul bebelușului are atâta nevoie.

Potrivit unui studiu publicat de Journal of Human Lactation, lactogeneza poate întârzia în cazul mamelor care suferă de obezitate. Astfel, producția de lapte are o întârziere de peste trei zile de la momentul nașterii în cazul a 46% din femeile care suferă de obezitate maternală.

Câteva sfaturi pentru stimularea lactației:

  • puneți copilul la sân, la cerere.
  • urmăriți bebelușul pentru a-l pune la sân de fiecare dată când acesta dă cele mai mici semne că i-ar fi foame. Pentru mulți funcționează foarte bine însă programul de alăptare
  • folosiți pompa de sân. Producția de lapte se va mări, iar la următoarea masă, bebelușul va primi o cantitate suficientă de lapte
  • încercați să evitați folosirea biberonului sau a suzetei pe cât posibil
  • odihniți-vă bine și beți multe lichide

Distribuie:
Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.