Senatorii au votat azi înființarea unui Registru național automatizat al infractorilor sexuali

Cei 102 senatori prezenți pe 15.10 au votat 101 voturi pentru, 0 împotrivă și 1 abținere propunerea legislativă a deputatei independente Oana Bîzgan privind înființarea Registrului național automatizat al autorilor infracțiunilor sexuale, de hărțuire sau asupra minorilor.

Registrul este un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis fapte precum hărțuire și hărțuire sexuală, trafic de persoane și trafic de minori, proxenetism și folosire a prostituţiei infantile, viol și agresiune sexuală, act sexual cu un minor și corupere sexuală a minorilor, pornografie infantilă, incest etc.

„Infracțiunile de natură sexuală reprezintă unul dintre cele mai mari pericole sociale, atât prin caracterul violent, cât și prin efectele psihologice de lungă durată pe care le au asupra victimelor – într-un procent covârșitor femei sau copii”, amintește deputata Bîzgan.

O medie de 5 cinci cazuri de viol pe zi în România, înmulțirea cazurilor de pedofilie și pornografie infantilă, o rată de recidivă generală de 70% în cazul infracțiunilor de natură sexuală – toate aceste statistici explică nevoia urgentă a măsurilor de prevenție și combatere precum acest Registru.

Persoanele înscrise în baza de date – cei care au fost găsiți vinovați de infracțiuni sexuale, după efectuarea pedepsei – vor fi obligate să anunțe intenția schimbării domiciliului și a deplasărilor din localitate mai lungi de 15 zile, iar polițiștii sunt obligați să facă verificări periodic (minimum odată la trei luni) a respectivilor înscriși.

De asemenea, există și obligația de actualizare a altor date personale precum fotografii recente pentru o identificare rapidă și exactă în cazul comiterii unei noi fapte, iar nerespectarea prevederilor se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

După modelul și procedurile cazierului judiciar, persoanelor li se va elibera un certificat de integritate pe baza înscrisurilor în Registru, iar acesta va putea fi solicitat inclusiv înainte de angajare. Conform proiectului votat azi în plenul Senatului, instituțiile din sistemul de învățământ, sănătate sau protecție socială, precum și orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copiii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane vulnerabile, ori care presupun examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane au obligația de a solicita angajaților și voluntarilor prezentarea certificatului de integritate (sau a unui document similar, în cazul cetățenilor străini).

„Registrul nu neagă existența sau importanța reabilitării; nu aspectul punitiv este de dorit, ci cel preventiv: un pedofil condamnat nu se va putea angaja la o școală sau într-o altă instituție unde ar putea lucra cu copii”, a mai explicat inițiatoarea proiectului.

Inspectoratul General al Poliției Române are sarcina de a face Registrul funcțional până la 1 ianuarie 2020, timp în care lipsa certificatul de integritate va fi suplinită prin adeverințe din care să rezulte dacă persoana verificată a săvârșit vreuna dintre infracțiunile prevăzute.

„Am colaborat cu mai multe colege și colegi pentru îmbunătățirea proiectului depus inițial și forma votată azi este rezultatul unei munci în echipă pentru care le mulțumesc și care mi-a confirmat că împreună, indiferent de afilierea politică putem să schimbăm România în bine. Dacă există voință, se găsesc soluții care să facă viața noastră și a copiilor noștri mai sigură; de aceea, sunt optimistă că legea va avea susținere și în Camera Deputaților”, menționează deputata independentă Oana Bîzgan care a obținut peste 110 semnături din partea USR, UDMR, PMP, PSD, PNL și minorități pentru acest Registru național.

Oana Bîzgan este deputată independentă și Young Global Leader, membră în Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați și în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaților. Îi aparțin o serie de inițiative legislative ambițioase, precum legea hărțuirii stradale, pedepsirea hărțuirii morale la locul de muncă, parteneriatul civil și creșterea până la 7 ani a vârstei la care copiii din sistemul de protecție sunt trimiși în servicii de tip rezidențial.