Regresia somnului
Regresia de la opt luni
Următorele două episoade importante de regresie a somnului se petrec în jurul vârstei de opt şi respectiv 12 luni. Sunt posibile şi variaţii de una-două luni, în funcţie de dezvoltarea copilului.
Regresia de la opt luni apare undeva între opt şi zece luni de viaţă. Aceasta coincide cu anumite achiziţii importante ale copilului precum: mersul de-a buşilea, ridicările, dezvoltarea limbajului etc. Erupţia dentară se află şi ea în plină desfăşurare. Au loc deci destul de multe schimbări în viaţa micuţului şi nu este de mirare că şi somnul său trece dincolo de patternul obişnuit.
În general, simptomele nu sunt la fel de zgomotoase ca la prima regresie de somn. Una dintre explicaţii ar fi că, acum, copilul este mai matur din punct de vedere mental. Astfel, el face faţă mai bine acestei perioade.
Totuşi, foarte mulţi bebeluşi de opt-zece luni se confruntă cu treziri dese în timpul nopţii şi sunt mai activi decât de obicei. Nevoia de odihnă nu mai este aşa de mare ca în primele luni de viaţă, iar reprizele diurne de somn se reduc drastic.
Măsuri ajutătoare
▪ Asigurarea unui program de activităţi care să răspundă nivelului de energie al copilului. Cu alte cuvinte, ajutarea micuţului să se joace, să exploreze, să experimenteze atât cât are nevoie în timpul zilei.
▪ Adaptarea reprizelor de somn diurne la noile necesităţi ale bebeluşului. Contează foarte mult ca momentul de odihnă să fie bine ales. Bebe nu trebuie culcat când este încă foarte activ, dar nici cu întârziere (adică după ce devine extrem de obosit). La fel de importante sunt numărul şi durata reprizelor de somn. De obicei, în jurul a nouă-zece luni de viaţă sunt suficiente două-trei reprize de somn diurn.
▪ Aplicarea unor practici coerente de co-sleeping. La această vârstă, copilul experimentează şi anxietatea de separare (inclusiv somnul este perceput ca o separare). Dacă bebe a fost obişnuit cu co-sleepingul, părinţii nu trebuie să renunţe la această variantă tocmai în preajma sau în timpul perioadelor de regresie. Nu este o idee bună nici practicarea co-sleepingului doar în contextul regresiilor de somn, deoarece există riscul inducerii unui obicei de lungă durată.
▪ Evitarea schimbărilor majore în strategiile de sleep-training. Cu numeroase păreri pro şi contra, educarea procesului de somn poate fi de ajutor. Promovarea unor asocieri sănătoase de somn şi dezvoltarea de abilităţi de autoliniştire trebuie să continue. Nu este însă recomandată încercarea unor tactici noi de sleep-training tocmai atunci când regresiile de somn sunt în desfăşurare.
Această regresie se întinde în medie pe perioadă de trei-şase săptămâni. Ca şi în cazul celei de la patru luni, persistenţa îngrijorătoare a simptomelor impune o evaluare mai amănunţită a stării de sănătate a copilului.