Psih. Raina Șaguna – Depresia la adolescenți

Adulți sau adolescenți, cu toții uneori traversăm perioade stresante, ne simțim triști, nu ne mai găsim rostul sau, pur și simplu, ne este greu să ducem la bun sfârșit ceea ce înainte făceam cu usurință sau cu plăcere.

Aceste stări pot să apară ca urmare a unor contexte de viață mai problematice – examene, perioade mai tensionate în cuplu sau la muncă, încheierea unei relații, pierderea cuiva apropiat, oboseala accentuată.

Este evident că nu toți cei care trec prin perioade grele de viață dezvoltă depresie, dar statistica ne arată că toți cei care au diagnostic de depresie au trecut printr-un eveniment cu stres major sau printr-o perioadă tensionată.

Între 20-50% dintre adolescenții care trec prin evenimente de viață critice pot să dezvolte depresie.

Tot mai multi adolescenți depresivi

Dificultățile de viață ale adolescenților sunt diferite de cele ale adulților. Ei sunt în plină perioadă de formare a unei identități personale autonome, se construiesc experimentând, raportându-se la cei din jur. Sunt deschiși la feedback, au nevoie de el, îl așteaptă pentru a se defini. Spre deosebire de adulți, ei nu știu să se detașeze emoțional de evenimentele prin care trec.

Simptomatologia depresivă la adolescenți se apropie de cea a adulților, respectiv dificultăți de concentrare, stare melancolică, dispoziții schimbătoare, furie și iritare, distanțare față de grupul de prieteni, schimbarea tiparelor alimentare, ideație suicidară. Adolescenții, spre deosebire de adulți, însă, nu se auto-compătimesc la fel de mult.

Atât statisticile din cabinet, cât și cele făcute la o scală mai largă, arată că numărul tinerilor care suferă de depresie este neașteptat de mare în prezent, iar asta se întâmplă, în special, din cauza:

– lipsei unui mediu stabil în familie, mai ales de când s-a pornit valul plecării părinților în străinătate la muncă, ceea ce a dus, implicit, și la creșterea ratei divorțurilor;

– stresul de la școală;

– explozia de tehnologie, corelată cu timpul din ce în ce mai puțin pe care părintele îl acordă copilului;

– lipsa de mișcare și de activități sănătoase;

– lipsa de comunicare directă și nu prin intermediul rețelelor de socializare.

Toate aceste probleme, neconștientizate și nerezolvate la timp, dau semnele unei instabilități emoțional comportamentale la adolescenți. În cazul în care nu este tratată la timp, depresia poate duce la suicid, iar statisticile ne arată, încă o dată, cifre de-a dreptul înfiorătoare, cum ar fi un milion de sinucideri pe an, în lume, din aceasta cauză.

Adolescenții, care trec prin depresie având alături persoane apropiate și își găsesc vindecarea, sunt mai înțelepți, mai maturi decât cei de aceeași vârstă cu ei. Sunt mai empatici și au mai multă compasiune. Au însă nevoie de la noi, adulții din viața lor, să le rămânem alături, să vedem când și cum au nevoie de ajutor, pentru că depresia netratată poate avea consecințe dintre cele mai nefericite.

Depresia este diagnosticată ca atare atunci cand simptomele persistă mai mult de două săptămâni.

Factorii care îi predispun spre depresie pe adolescenți sunt: evenimente de viață negative, factori genetici, un episod depresiv anterior și temperamentul.

Ereditatea este și ea un factor de risc pentru depresie, astfel că un parinte cu un episod depresiv major reprezintă pentru un adolescent un predictor pentru o eventuală tulburare depresivă.

Studiile arată că depresia este influențată și de trăsăturile de personalitate ale adolescentului, trăsături care, în mare parte, sunt ereditare.

Un alt factor de risc pentru depresie îl reprezintă lipsa stabilității emoționale, un control scăzut al impulusurilor, tendința de a simți emoții negative cu ușurință, ca de exemplu furie, neliniște, tristețe, vinovăție etc. Acestea sunt pozitiv corelate cu tendința adolescentului de a percepe și de a experimenta lumea înconjurătoare ca fiind amenințătoare. Răspunsul biologic disfuncțional la situatii stresante de viață reprezintă, conform ultimelor cercetări, factori de risc pentru tulburarea depresivă.

În cazul în care dumneavoastră (sau cineva drag) vă regăsiți în cele prezentate mai sus, apelați imediat la un specialist! Prin psihoterapie, devii conștient de cauzele inconștiente ce au dus la instalarea acestei afecțiuni, astfel încât să poți ridica valul depresiei și să începi să trăiești și să te bucuri de viață din nou.

Raina Șaguna– psihoterapeut integrativ & psiholog clinician- format în psihoterapie integrativă, atestat de Colegiul Psihologilor din Romania, membru al Institutului Român de Psihoterapie Integrativă și al Federației Române de Psihoterapie, având la bază și formări în psihoterapie cognitiv-comportamentală, hipnoză ericksoniană, psihoterapii de scurtă durată, master în programare neuro lingvistică și coaching.