Este ştiut faptul că, în sarcină, trebuie evitată pe cât posibil administrarea de medicamente. În ceea ce priveşte vaccinurile, lucrurile sunt oarecum nuanţate. Unele vaccinuri nu numai că nu sunt contraindicate gravidelor, dar aduc şi un plus de siguranţă pentru mamă şi făt.
Şi mamele care alăptează pot primi vaccinuri, existând doar două excepţii: vaccinul contra variolei şi cel contra febrei galbene, conform Ghidului Comitetului Consultativ al Practicilor de Imunizare (Advisory Committee on Immunization Practices).
Pe de altă parte, anumite vaccinuri nu sunt permise femeilor însărcinate, în timp ce altele trebuie administrate doar în cazuri excepţionale.
Precizări privind siguranţa vaccinurilor
Vaccinurile sunt preparate biologice care conţin virusuri, bacterii (inactivate sau atenuate) ori anatoxine.
În ultimele decenii, au fost efectuate o multitudine de studii privind posibilele efecte nedorite ale vaccinurilor, inclusiv asupra femeilor însărcinate. Concluziile acestora arată că o bună parte dintre vaccinuri nu expun nici femeia însărcinată, nici fătul la riscuri notabile.
Potrivit unui document al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pe tema siguranţei vaccinării în sarcină, nu au fost evidenţiate dovezi ale unor reacţii adverse ca urmare a vaccinării femeilor însărcinate cu anumite vaccinuri care conţin virusuri sau bacterii inactivate ori anatoxine.
„Sarcina nu trebuie să fie un motiv de excludere a femeilor de la imunizarea cu aceste vaccinuri, atunci când există raţiuni de ordin medical pentru vaccinare”, arată OMS în „Safety of Immunization during Pregnancy. A review of the evidence”.
Din prudenţă, vaccinurile vii, în cazul cărora riscurile pentru făt sunt teoretice, trebuie evitate în perioada sarcinii. „Vaccinurile cu virusuri vii, atenuate, şi cele cu bacterii vii sunt, în general, contraindicate în timpul sarcinii”, consideră şi Centers for Disease Control of Prevention (CDC).
Vaccinuri recomandate în sarcină
Există câteva imunizări recomandate gravidelor în scopul prevenirii unor maladii cu consecinţe grave pentru mamă, dar mai ales pentru făt. Aceste vaccinuri nu pun în pericol sarcina sau fătul, după cum arată numeroase studii.
Una dintre cele mai recente cercetări în acest sens a fost publicată în luna februarie a acestui an de revista Pediatrics. Studiul, care a coroborat date din dosarele medicale a peste 413.000 de nou-născuţi, reconfirmă siguranţa vaccinurilor antigripal şi dTpa (diftero-tetano-pertussis acelular) în sarcină.
▪ Vaccinarea antigripală
Femeile însărcinate sunt mai predispuse la complicații severe în caz de gripă. În plus, un episod de gripă poate avea repercusiuni şi asupra bebeluşului în formare. Printre efectele negative cele mai grave ale gripei survenite în timpul sarcinii se numără declanşarea prematură a travaliului şi moartea fetală din cauza morbidității materne.
Având în vedere aceste posibile consecinţe, vaccinarea antigripală este o măsură binevenită în sezonul gripal. Administrarea vaccinului se poate face în orice moment al sarcinii.
Ceea ce trebuie reţinut este faptul că femeile însărcinate trebuie imunizate antigripal cu vaccin inactivat, potrivit recomandării CDC. Vaccinurile cu virus Influenza viu atenuat sunt contraindicate în sarcină, conform aceleiaşi surse.
▪ Vaccinarea dT sau dTpa
În multe ţări dezvoltate, gravidelor li se recomandă vaccinul dT (diftero-tetanic) sau vaccinul dTpa (diftero-tetano-pertussis acelular). Rolul acestor vaccinuri este de a preveni trei boli severe cu risc mare de mortalitate neonatală.
Să le luam de rând.
-Imunizarea antitetanos protejează de tetanosul matern şi neonatal. În România, prima vaccinare antitetanos a nou-născutului se face începând de la vârsta de două luni. Dacă mama nu a fost imunizată antitetanos în ultimii zece ani, bebeluşul nu va primi suficienţi anticorpi pentru a fi protejat până la prima lui imunizare.
De asemenea, în situaţia în care gravida dobândeşte o rană cu risc tetanigen, se poate imuniza antitetanos imediat, dacă nu are o imunizare recentă. În general, se consideră o imunizare recentă cea efectuată în ultimii 10 ani (pentru plăgi minore şi necontaminate) sau cea efectuată în ultimii 5 ani (pentru plăgi majore şi contaminate).
-Imunizarea antipertussis este, de asemenea, importantă. Pertussisul (cunoscut şi ca tuse convulsivă) produce şi în ziua de astăzi numeroase decese la nou-născuţi (circa 63.000 numai în 2013, conform datelor OMS).
Până la împlinirea vârstei de vaccinare împotriva pertussisului (două luni de viaţă), nou-născuţii pot fi protejaţi numai prin anticorpii primiţi de la mamă. Din aceste considerente, se recomandă o doză de dTPa în fiecare sarcină, indiferent de istoricul vaccinal al pacientei. Fereastra optimă de administrare a vaccinului dTpa este între săptămânile 27-36 de sarcină.
-Imunizarea antidifterică este indicată din anul 2012, la gravide, prin administrarea vaccinului dTpa care ae şi componenta difterică. Deşi difteria a devenit o boală rară, în lume sunt încă înregistrate anual mii de cazuri de infecţii cu Corynebacterium diphtheriae. Nu poate fi ignorat nici faptul că această maladie are o mortalitate de până la 20% în cazul copiilor sub cinci ani.
Click pe numărul 2 pentru continuarea articolului
Vaccinuri ce pot fi administrate în caz de risc major de infecţie
Aceste vaccinuri nu sunt recomandate în mod normal gravidelor, deşi prezintă riscuri minore. Pot fi totuşi administrate atunci când mama are risc mare de a contacta infecţii cu consecinţe majore pentru ea şi pentru viitorul său copil.
▪ Vaccinul antihepatitic B
La unele gravide, expuse riscului de infecţie cu virusul hepatitic B (VHB), vaccinarea antihepatitică se poate impune înainte de naşterea copilului.
De exemplu, se consideră expuse infecţiei cu VHB femeile însărcinate aflate în situaţii precum: au avut mai mult de un partener sexual în ultimele şase luni; au fost evaluate sau tratate pentru boli cu transmitere sexuală; au utilizat sau utilizează droguri injectabile; au avut un partener depistat pozitiv cu antigen HBs etc.
Datele disponibile la ora actuală sugerează că dezvoltarea fetusului nu ar fi afectată de administrarea vaccinului împotriva VHB în timpul sarcinii.
▪ Vaccinul contra meningitei
Deocamdată nu au fost identificate impedimente majore privind vaccinarea în timpul sarcinii cu vaccin meningococic pentru serogrupurile ACWY. Astfel, sarcina nu trebuie să excludă administrarea acestui vaccin, dacă imunizarea este indicată.
Se cere însă mai multă precauţie faţă de vaccinul împotriva serogrupului B, deoarece, fiind mai nou, nu dispune de atât de multe date. Acest vaccin ar trebui amânat postpartum, cu excepția cazului în care există risc major de contactare a meningitei de tip B.
Vaccinuri contraindicate
Vaccinurile contraindicate în perioada sarcinii sunt cele vii, atenuate, considerate ca având riscuri din punct de vedere teoretic.
▪ Vaccinul ROR (împotriva rubeolei, oreionului şi rujeolei)
Ar fi ideal ca orice femeie de vârstă fertilă să fie imunizată împotriva rubeolei înainte de a rămâne însărcinată. Efectele rubeolei congenitale sunt, după cum se ştie, dramatice.
Din păcate, imunizarea antirubeolică este contraindicată în sarcină. Această interdicţie se aplică şi pentru vaccinul combinat tip ROR, care nu conţine doar tulpina de virus rubeolic, ci şi pe cele rujeolică și urliană.
Mai mult, după administrarea vaccinului rubeolic sau ROR sarcina ar trebui evitată cel puţin 28 de zile.
▪ Vaccinul antivaricelic şi antizosterian
Vaccinul împotriva varicelei este şi el contraindicat femeilor însărcinate şi celor care vor să rămână însărcinate. După fiecare dintre cele două doze necesare, sarcina trebuie evitată timp de o lună de zile.
Şi vaccinurile împotriva zonei zoster sunt contraindicate gravidelor. În plus, acestea nu sunt autorizate pentru femeile de vârstă fertilă.
▪ Vaccinul anti HPV
Majoritatea studiilor realizate în rândul gravidelor expuse neintenţionat la vaccinul împotriva infecţiei cu HPV pledează în favoarea siguranţei acestui tip de imunizare. Totuşi, recomandările internaţionale menţin, din prudenţă, contraindicaţia de administrare a vaccinului contra HPV la gravide.
▪ Vaccinul BCG
Vaccinul BCG este contraindicat în perioada sarcinii, fiind necesare studii suplimentare pentru a demonstra siguranța acestuia.
Vaccinuri care impun precauţii speciale
Aceste vaccinuri trebuie administrate gravidelor numai atunci când beneficiile vaccinării depășesc riscurile contactării infecţiei faţă de care protejează.
▪ Vaccinul antihepatitic A
Este un vaccin inactivat, deci cu riscuri teoretice mici pentru făt. Totuşi, pentru că siguranța vaccinării împotriva virusului hepatitei A (VHA) în timpul sarcinii nu este clar determinată, această imunizare este de evitat la femeile însărcinate. Riscurile asociate vaccinării trebuie evaluate în raport de riscurile infecţiei cu hepatita A la femeile gravide expuse la VHA.
▪ Vaccinul pneumococic
Şi în cazul vaccinului pneumococic datele privind siguranţa în sarcină sunt puţine. În general, se consideră că vaccinarea trebuie făcută doar în anumite situaţii medicale. American College of Obstetrician and Gynecologist apreciază că vaccinul pneumococic PCV 13 se impune în sarcină dacă există un factor de risc specific pentru boala pneumococică. Siguranța vaccinului pneumococic PPSV 23 în timpul primului trimestru de sarcină nu a fost evaluată temeinic, deși nu s-au raportat efecte nedorite la nou-născuții ale căror mame au fost vaccinate neintenţionat în timpul sarcinii, apreciază şi CDC.
▪ Vaccinul antipoliomielitic
Atât SAGE (Strategic Advisory Group of Experts din cadrul OMS) cât şi alte entităţi din domeniul imunizării recomandă vaccinarea antipoliomielitică a femeilor însărcinate cu risc crescut de expunere endemică sau epidemică. Aşadar, atunci când o femeie gravidă necesită protecție imediată împotriva poliomielitei, vaccinul poate fi administrat în conformitate cu programele recomandate pentru adulți.
▪ Vaccinul împotriva febrei galbene
Vaccinul contra febrei galbene se administrează numai în situaţii speciale gravidelor. Astfel, când riscul de expunere la infecţie depășeşte riscurile vaccinării, vaccinul ar trebui administrat. Dacă riscurile vaccinării sunt superioare celor expunerii la boală, nu se recomandă imunizarea în sarcină. Totodată, o femeie care a primit vaccin împotriva febrei galbene trebuie să aștepte patru săptămâni înainte de a concepe un copil.
▪ Vaccinul antirabic
Având în vedere consecinţele rabiei, profilaxia postexpunere se impune chiar şi în timpul sarcinii. De menţionat că anumite studii au relevat o incidență crescută a avortului, a nașterilor premature sau anomaliilor fetale, asociată cu vaccinarea antirabică.
În concluzie, imunizaţi-vă dinainte de sarcină împotriva infecţiilor grave şi evitaţi factorii de risc care v-ar putea obliga să faceţi un vaccin riscant în timpul gravidităţii.