Prevalența miopiei a crescut dramatic în ultimul deceniu, îndeosebi în rândul copiilor și tinerilor din mediul urban, unde în prezent depășește 80%.
În plus, miopia apare cu o prevalență mai mare la copiii mici, plasând acești copii în grupul cu risc crescut de a dezvolta mai târziu pe parcursul vieții miopie, cu complicațiile asociate.
S-a stabilit prin studii de specialitate faptul că factorul genetic dublează riscul de a dezvolta miopie, însă acesta nu deține un rol preponderant.
În general, specialiștii consideră că miopia are o etiologie multifactorială, iar creșterea rapidă a prevalenței miopiei sugerează că factorii de mediu în continuă schimbare ai epocii moderne dețin un rol predominant în determinarea tiparelor actuale de miopie.
Miopia apare atunci când ochiul nostru este mai lung decât are trebui și imaginea obiectelor pe care le vedem nu se poate forma pe retină, ci în fața ei, fiind nevoie să punem în fața ochiului o lentilă specială care face ca imaginea să se formeze clar pe retină.
Se consideră, mai ales în cazul copiilor și tinerilor, care au în mod natural o elasticitate mai mare a peretelui ocular, că accentuarea miopiei este favorizată de efortul îndelungat de a focaliza imagini ale obiectelor situate aproape de ochi. Astfel, cititul, scrisul și activitățile care presupun lucrul îndeaproape (telefon mobil, tableta, PC) necesită contracția prelungită a unor mușchi din interiorul ochiului, acțiune care poate duce în timp la alungirea acestui mușchi și creșterea miopiei.
O serie de studii au constatat că petrecerea mai multor ore în aer liber poate ajuta la prevenirea sau reducerea progresiei miopiei la copii.
În august 2008, cercetătorii din Australia au publicat rezultatele unui studiul efectuat în Sydney, unul din cele mai ample de acest gen, despre efectul timpului petrecut în aer liber privind dezvoltarea și progresia miopiei în cazul copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani.
Copiii în vârstă de 12 ani care au petrecut mai mult timp în aer liber au dezvoltat mai rar miopie la sfârșitul perioadei de studiu de doi ani decât cei din grupul care au petrecut mai mult timp în interior – chiar după ajustarea datelor pentru cantitatea de lectură efectuată, miopie parentală și etnie.
Copiii care au petrecut mai mult timp în cadrul unor activități efectuate la o mică distanță de ochi (inclusiv tableta, telefonul mobil etc) și au petrecut mai puțin timp în aer liber au avut o prevalență mai mare a miopiei.
În anul 2013, cercetătorii din Taiwan au publicat de asemenea rezultatele unui studiu privind efectul activității în aer liber în timpul orelor de clasă asupra apariției si progresiei miopiei în rândul elevilor de școală primară.
Copiii care au participat la acest studiu taiwanez au avut vârste cuprinse între 7 și 11 ani.
Un număr de 333 de copii dintr-o școală au fost încurajați să meargă afară pentru activități în aer liber în timpul vacanței, în timp ce 238 de copii dintr-o altă școală nu au participat la activitati în natură.
Autorii studiului au concluzionat că activitățile în aer liber în timpul vacanței au un efect de protecție importantă asupra riscului de apariție a miopiei în rândul copiilor care nu sunt încă miopi și reduc progresia acesteia la școlarii mici.
Tot în 2013, niște cercetători din Danemarca au publicat un studiu cu privire la efectul cantității de lumină naturală, disponibilă în funcție de sezon, asupra dezvoltării miopiei în rândul școlarilor danezi.
Riscul miopiei a fost determinat prin măsurarea axialului anteroposterior care reflectă alungirea ochilor copiilor în anotimpuri diferite. Creșterea axială a ochiului este asociată cu creșterea miopiei. Cantitatea de lumină naturală se modifică semnificativ cu anotimpurile din Danemarca, variind de la aproape 18 de ore pe zi în timpul verii la doar 7 ore pe zi în lunile de iarnă. În timpul iernii (când copii aveau acces la cele mai puține ore de lumină naturală), creșterea medie a lungimii axiale a ochilor lor era semnificativ mai mare decât în timpul verii, când expunerea la lumina solară în aer liber a fost mai mare (0,19 mm față de 0,12 mm).
Cercetătorii au calculat o scădere cu 2% a riscului de a dezvolta miopie pentru fiecare oră suplimentară pe care copiii o petrec în aer liber pe săptămână. Acest lucru este echivalent cu o reducere de 18 % pentru fiecare oră suplimentară de expunere la soare pe zi. În comparație cu copiii cu vedere normală, copiii cu miopie au petrecut săptămânal o medie de 3,7 ore mai puțin afară pe an.
De asemenea exista o corelație directă între timpul petrecut de copii în interior, desfășurând îndeosebi activități la mică distanță de ochi, ce implică dspozitive electronice, și efectele nocive asupra sănătății ochilor.
În plus, față de efectul de alungire dat de efortul vizual pe care îl face ochiul pentru a vedea clar la mică distanță, se adaugă efectul dăunător al luminii albastre emise de majoritatea dispozitivelor electronice de tipul telefonului mobil, tabletei, ecranului PC-ului, cu atât mai important cu cât vârsta copilului este mai mică. Printre efecte expunerii ochilor la aceste dispozitive se numără: oboseala oculară, durerile de cap, vedere încețoșată, apariția cataractei sau degenerescenței maculare la vârste tinere – toate favorizate de faptul că ochii copiilor sunt mult mai susceptibili la acești factori comparativ cu cei ai adulților.
Raluca Moisescu