Medicul Cristian Florin Nicolae este specializat pe radiologie și imagistică medicală.
Pe doctorul Nicolae l-am întâlnit la Clinica Medicum și am stat de vorbă despre diagnosticarea cancerului la sân prin intermediul mamografiei cu substanță de contrast.
El ne-a împărtășit informații pe care orice femeie ar trebui să le cunoască.
Revista Margot: Povestiți-ne despre mamografia cu substanță de constrast.
Dr. Cristian Florin Nicolae: Mamograful G-E Pristina, cu substanță de contrast este ultima metodă de investigație a sânului și detecție a cancerului mamar, ca și metodă superpozabilă mai există și examenul prin rezonanță magnetică a sânului, dar mamografia cu substanță de constrast este mult mai ieftină și mult mai ușor de efectuat, cu un diagnostic mult mai rapid.
Studiile arată că dacă leziunea suspectată ecografic sau mamografic anterior captează contrast, acolo este clar o leziune de tip neoplazic.
Mamografia cu substanță de contrast mai are un mare atu, acela de a pune diagnosticul in situ al cancerului mamar, datorită faptului că poate să releve stadiul incipient al cancerului prin evidențierea difuziei. Celulele canceroase, în prim stadiu, se hrănesc prin difuzie, până ajung să formeze acele vase de neoformație care se înmulțumesc, deci ele încearcă să găsească un vas de unde să se alimenteze.
Prin această mamografie, femeia are un diagnostic în 10 minute, cu o doză de iradiere infimă. Această radiografie a glandei mamare este facilă, nu doare și are contraindicații doar în cazul bolilor tiroide sau al insuficienței renale, substanța de contrast conține iod de accea vom depinde de uree și creatinină. Alergiile nu prezintă o problemă. În cazul în care pacienta declară că este alergică, aceasta primește un tratament, o premedicație, cu o zi înainte și în ziua investigației va putea efectua mamografia fără probleme. Folosim cele mai bune substanțe de constrast, am încredere în substanțele folosite fiindcă au o rată foarte mică de efecte secundare.
Revista Margot: Sunteți singura clinică din România care deține acest mamograf?
Dr. Cristian Florin Nicolae: În București da, iar cu softul acesta suntem unici în țară.
Acest soft mai este folosit de Spitalul de Oncologie de la Paris, Gustave Russy.
În Cluj mai există un soft similar, un pic mai vechi decât cel pe care îl folosim noi.
Revista Margot: Ne puteți vorbi despre costurile acestei investigații?
Dr. Cristian Florin Nicolae: Investigația este 600 de RON, cost în care intră o mamografie digitală, plus partea cu contrast.
Avantajul aparatului și softului acestuia, pe care l-am așteptat aproape patru luni, este că ne relevă o imagine digitală foarte bună. Deci ne putem orienta în cazul în care nu avem o mamografie făcută anterior și avem doar o ecografie, putem să dăm astfel și un diagnostic mamografic. Este cumva un 2 în 1.
Avem astfel două informații, avem o informație anatomică, super pozabilă viitorului examen histopatologic și o informație de vascularizație a formațiunii tumorale. Cancerul în general are în imagistica sânului un tip de captare într-un procent mare, există însă situații în care cancerele nu captează, dar acelea sunt foarte rare.
Revista Margot: Care sunt persoanele care au un risc mai mare de a dezvolta cancer la sân?
Dr. Cristian Florin Nicolae: Ultimele studii ale Societății Europene de Senologie arată că avem în primul rând că aproximativ 70-75% dîn rândul populației dezvoltă cancer, între 4 și 10 % e vorba de cancer genetic, deci moștenit pe linie maternă, și într-un procent de 10-20 % este un cancer familial, adică se asociază tumorile mamare cu tumorile de prostată ale tatălui și tumori de colon, mai sunt și altele, dar sunt foarte rare.
Incidența cancerului moștenit este foarte mică, studiile date publicității anul acesta de către cercetătorii americani și germani, ne arată un procentaj de 47%, respectiv 47,5%, de aceea ei încearcă să aducă toate femeile la screening, pentru că există în rândul populației acest procentaj mare de 70-75%.
Dacă nu ne controlăm la timp nu putem detecta cancerul într-un stadiu operabil și fără mari implicații emoționale și financiare pentru pacientă. Financiar nu mă refer doar la costurile pe care aceasta le plătește pentru un serviciu medical, mă refer la jobul ei, la implicațiile psihice, care sunt mult mai mari decât pierderile financiare. Nu putem preveni cancerul, dar îl putem diagnostica mai devreme.
Stadiile cancerului incipient, deci cancerele 0 și 1, sunt cele două stadii ale cancerului care nu necesită pentru vindecare tratament de chimioterapie, dacă este hormonal sensibil, așa cum sunt aproape 70% dintre ele.
La ora actuală protocolul în Uniunea Europeană este diagnosticul, ulterior puncția, biopsia mamară, terapia oncologică, în al patrulea rând se ajunge la chirurg pentru extragerea leziunii, și în ultimul rând facem radioterapie.
Ceea ce spune multe despre faptul că încercăm să diagnosticăm cancerele cât mai devreme și atunci nu mai avem nevoie să intervenim atât de brutal pe sânul pacientei, eliminăm etapele 4 și 5. Dacă diagnosticăm leziunea până în 15 mm și nu avem niciun ganglion prins, deci nu a metastazat în primul ganglion din cele patru stații, avem șanse mari de 94% de supraviețuire de până la zece ani. Dacă avem un singur ganglion prins atunci șansele de supraviețuire sunt undeva la 45% , deci până la cinci ani. Acest rezultat este unanim acceptat atât în Europa, cât și SUA, Canada sau Australia, unde sunt cele mai puternice centre de senologie.
De aceea se insistă să se facă în mase acest screening. De aceea firmele de asigurări din străinătate plătesc acest screening tocmai pentru a putea cheltui mai puțini bani cu tratamentul, pentru că a preveni este mai puțin costisitor decât a tratat.
„Urmează firul roșu” a reprezentat evenimentul de prezentare al acestui mamograf, susținut de Andreea Marin. La capătul firului roșu am descoperit-o pe Gloria, o femeie puternică care a supraviețuit luptei cu cancerul la sân
Click pe numărul 2 pentru continuarea articolului
Revista Margot: De la ce vârstă ar trebui o femeie să facă primul screening?
Dr. Cristian Florin Nicolae: Primul screening ar trebui să aibă loc la 30 de ani, se începe cu ecografie.
O testare făcută o dată pe an este suficientă.
Dacă mama pacientei însă a avut cancer de sân, atunci lucrurile se schimbă. Dacă cancerul mamei a fost diagnosticat până la vârsta de 55 de ani, atunci este indicată efectuarea testelor genetice. Nu vrem să stresăm pacientul cu testări prea dese, costurile sunt mari în întreaga Europă.
Clinica Medicum, la care eu lucrez, are un contract cu Sin Labo pentru testarea celor 18 oncogene, 16 plus cele două BRCA(Breast Cancer Associated) 1, BRCA 2, din cele trei calupuri mari de gene pe care le poate purta o femeie.
Omul involează, nu evolează, cancerul era apanajul vârstelor 55-65 de ani, acum întâlnim la ordinea zilei persoane sub 40 de ani care dezvoltă cancer. Eu lucrez în două clinici private, care deși nu sunt clinice oncologice, descoperim cel puțin 4-5 cancere pe săptămână. Este enorm.
Canalizându-mă în ultimii ani doar pe sâni și pe partea de ecografie a bebelușilor în burtică, am reușit să atrag cât mai multe femei care vin să se testeze. Incidența tot mai mare a cancerului la sân le sperie pe femei și vin să se testeze fiindcă au înțeles că dacă este descoperit din timp, cancerul se tratează, chiar și în România.
Revista Margot: Vorbiți-ne de alăptare ca metodă de prevenție a cancerului.
Dr. Cristian Florin Nicolae: Anul acesta au fost făcute publice două studii foarte interesante din Suedia.
Dacă cancerul nu apare în timpul sarcinii și a celor șase luni care se indică alăptării, pentru că nu este nevoie de mai mult ( deci în primii doi ani de când a rămas însărcinată), femeia ar avea o protecție de 10 ani împotriva cancerului de sân. Receptorii estrogenici ar fi cumva adormiți și n-ar mai reacționa atât de brutal la estrogenii secretați de ovare.
Al doilea copil născut în patru ani de la prima naștere, ar mai conferi femeii încă 5 ani în plus de protecție împotriva dezvoltării cancerului.
Se pune problema dacă avem ciclu și alăptăm, părerea mea este că ar fi o problemă, fiindcă receptorii estrogenici sunt deschiși, mult mai mulți, sânul crește în volum cam de cinci ori în sarcină și atunci numărul de receptori este mult mai mare, crescând astfel riscul de cancer. Nu am întâlnit însă astfel de cazuri, dar în medicină sunt descrise situații de genul.
Am înțeles că se va mai efectua un studiu cu extinderea alăptării până la patru ani pentru a vedea ce se întâmplă în organismul femeii. Pe locul trei sau patru în privința persoanelor cu risc de cancer mamar sunt trecute și femeile care n-ar fi avut nicio sarcină.
Am avut femei cu foarte multe avorturi însă, corelate cu cancerul de sân, cu cât este numărul de avorturi al femeii este mai mare, cu atât crește riscul de cancer.
Revista Margot: Există vreun motiv pentru care se petrece acest lucru la femeile care au un număr mare de avorturi?
Dr. Cristian Florin Nicolae: Sânul în momentul în care primește semnale endocrine de la uter că oul a fost fecundat, începe să se dezvolte.
Avortul stopează acest proces și atunci riști ca aceste semnale să revină în matcă în momentul în care s-ar fi încheiat alăptarea.
Minimalist sânul arată ca o mandarină, fiecare felie de mandarină reprezintă o unitate ductală, adică o făbricuță de lapte, acestea sunt independente unele de altele. Unitatea ductală este formată de niște ducte și loburi (care produc lapte); ductele care domină în starea normală, deci nu de sarcină.
Deci 85% sunt doar ducte, foarte rar avem lobuli prezenți, de aceea cancerul ductal este foarte frecvent, comparativ cu cel lobular care este mult mai rar, dar din păcate cel lobular este foarte agresiv, mimează la mamografie și ecografie leziunile benigne.
În cazul acesta cancerul este depistat prin intermediul elastografiei, RMN-ului și de acum încolo și mamografiei cu contrast, fiindcă o leziune poate părea benignă, dar dacă am pus pe ea elastograful și nu este dură, atunci observăm că aceasta nu este o leziune canceroasă. Totdeauna cancerul este dur, indiferent de forma lui geometrică sau de cum arată imagistic.
Cancerul lobular este mic, foarte agresiv, putem avea undeva la 10-15 mm tumoră în sân și el deja să dea în metastază. Norocul nostru este că se întâlnește foarte rar. Se asociază de multe ori cu ductalul pentru că îl remarcăm în rezultatele de histopatologie, dar nu este atât de frecvent precum ductalul.
Revista Margot: Ați avut ca paciente femei însărcinate care au dezvoltat în timpul sarcinii cancer la sân?
Dr. Cristian Florin Nicolae: Da, cancerul în sarcină și în lactație se dezvoltă predominent în țesutul conjunctiv, acolo unde se dezvoltă acel marker de stimulare a celulelor, acel ki67, care apare în urma testelor imunohistochimie, și este un cancer foarte agresiv. Cancerul deja metastazat cu evoluție rapidă este dureros, fiind asociat și cu un proces inflamator. De obicei după 40-45 de ani, cancerul este mut, de aceea îl diagnosticăm destul de târziu.
Multe dintre femei simt ce se întâmplă în corpul lor destul de deveme însă din cauza fricii nu merg la un control medical, de frica pierderii sânului, a diagnosticului. Această frică nu scapă însă femeile de cancer, din contră le îngreunează foarte mult viața.
Sânul reprezintă femeia ca și feminitate, pierderea sa reprezintă pentru acestea o defeminizare și din punct de vedere psihologic sunt foarte afectate când se întâmplă acest lucru. Faptul că în România, în spitale, nu există asociați psihologi care să facă psihoterapie din momentul în care eu îi ridic femeii suspiciunea de cancer ( diagnosticul fiind pus de histopatolog, eu am o suspiciune de 25-50%). Este păcat că femeile nu vin să se investigheze, nu neapărat în privat, dar și la stat, ele trebuie să meargă să-și facă un control.
Se uzitează foarte mult pe internet de palpare, chiar și unii medici susțin că palparea ajută, din păcate atunci când îl simțim la palpare cancerul, poate fi mult prea târziu.
Un celebru profesor al medicinei senologice spune că cancerului îi trebuie patru ani până ajungi să-l vezi pe aparatură de înaltă performanță, încă patru ani până ajungi să-l palpezi, și în al nouălea an metastazează. Este vorba de un cancer care apare pe un corp ce nu a dezvoltat alte boli, dacă avem probleme de tiroidă, diabet, lucrurile se complică, acestea accelerând evoluția cancerului.
În România, 8.000 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de sân, tocmai de aceea este esențială conștientizarea și educația prevenției.