Află totul despre mamografia cu substanță de constrast, de la Dr. Cristian Florin Nicolae

Revista Margot: De la ce vârstă ar trebui o femeie să facă primul screening?

Dr. Cristian Florin Nicolae: Primul screening ar trebui să aibă loc la 30 de ani, se începe cu ecografie.

O testare făcută o dată pe an este suficientă.

Dacă mama pacientei însă a avut cancer de sân, atunci lucrurile se schimbă. Dacă cancerul mamei a fost diagnosticat până la vârsta de 55 de ani, atunci este indicată efectuarea testelor genetice. Nu vrem să stresăm pacientul cu testări prea dese, costurile sunt mari în întreaga Europă.

Clinica Medicum, la care eu lucrez, are un contract cu Sin Labo pentru testarea celor 18 oncogene, 16 plus cele două BRCA(Breast Cancer Associated) 1, BRCA 2, din cele trei calupuri mari de gene pe care le poate purta o femeie.

Omul involează, nu evolează, cancerul era apanajul vârstelor 55-65 de ani, acum întâlnim la ordinea zilei persoane sub 40 de ani care dezvoltă cancer. Eu lucrez în două clinici private, care deși nu sunt clinice oncologice, descoperim cel puțin 4-5 cancere pe săptămână. Este enorm.

Canalizându-mă în ultimii ani doar pe sâni și pe partea de ecografie a bebelușilor în burtică, am reușit să atrag cât mai multe femei care vin să se testeze. Incidența tot mai mare a cancerului la sân le sperie pe femei și vin să se testeze fiindcă au înțeles că dacă este descoperit din timp, cancerul se tratează, chiar și în România.

Revista Margot: Vorbiți-ne de alăptare ca metodă de prevenție a cancerului.

Dr. Cristian Florin Nicolae: Anul acesta au fost făcute publice două studii foarte interesante din Suedia.

Dacă cancerul nu apare în timpul sarcinii și a celor șase luni care se indică alăptării, pentru că nu este nevoie de mai mult ( deci în primii doi ani de când a rămas însărcinată), femeia ar avea o protecție de 10 ani împotriva cancerului de sân. Receptorii estrogenici ar fi cumva adormiți și n-ar mai reacționa atât de brutal la estrogenii secretați de ovare.

Al doilea copil născut în patru ani de la prima naștere, ar mai conferi femeii încă 5 ani în plus de protecție împotriva dezvoltării cancerului.

Se pune problema dacă avem ciclu și alăptăm, părerea mea este că ar fi o problemă, fiindcă receptorii estrogenici sunt deschiși, mult mai mulți, sânul crește în volum cam de cinci ori în sarcină și atunci numărul de receptori este mult mai mare, crescând astfel riscul de cancer. Nu am întâlnit însă astfel de cazuri, dar în medicină sunt descrise situații de genul.

Am înțeles că se va mai efectua un studiu cu extinderea alăptării până la patru ani pentru a vedea ce se întâmplă în organismul femeii. Pe locul trei sau patru în privința persoanelor cu risc de cancer mamar sunt trecute și femeile care n-ar fi avut nicio sarcină.

Am avut femei cu foarte multe avorturi însă, corelate cu cancerul de sân, cu cât este numărul de avorturi al femeii este mai mare, cu atât crește riscul de cancer.

Revista Margot: Există vreun motiv pentru care se petrece acest lucru la femeile care au un număr mare de avorturi?

Dr. Cristian Florin Nicolae: Sânul în momentul în care primește semnale endocrine de la uter că oul a fost fecundat, începe să se dezvolte.

Avortul stopează acest proces și atunci riști ca aceste semnale să revină în matcă în momentul în care s-ar fi încheiat alăptarea.

Minimalist sânul arată ca o mandarină, fiecare felie de mandarină reprezintă o unitate ductală, adică o făbricuță de lapte, acestea sunt independente unele de altele. Unitatea ductală este formată de niște ducte și loburi (care produc lapte); ductele care domină în starea normală, deci nu de sarcină.

Deci 85% sunt doar ducte, foarte rar avem lobuli prezenți, de aceea cancerul ductal este foarte frecvent, comparativ cu cel lobular care este mult mai rar, dar din păcate cel lobular este foarte agresiv, mimează la mamografie și ecografie leziunile benigne.

În cazul acesta cancerul este depistat prin intermediul elastografiei, RMN-ului și de acum încolo și mamografiei cu contrast, fiindcă o leziune poate părea benignă, dar dacă am pus pe ea elastograful și nu este dură, atunci observăm că aceasta nu este o leziune canceroasă. Totdeauna cancerul este dur, indiferent de forma lui geometrică sau de cum arată imagistic.

Cancerul lobular este mic, foarte agresiv, putem avea undeva la 10-15 mm tumoră în sân și el deja să dea în metastază. Norocul nostru este că se întâlnește foarte rar. Se asociază de multe ori cu ductalul pentru că îl remarcăm în rezultatele de histopatologie, dar nu este atât de frecvent precum ductalul.

Revista Margot: Ați avut ca paciente femei însărcinate care au dezvoltat în timpul sarcinii cancer la sân?

Dr. Cristian Florin Nicolae: Da, cancerul în sarcină și în lactație se dezvoltă predominent în țesutul conjunctiv, acolo unde se dezvoltă acel marker de stimulare a celulelor, acel ki67, care apare în urma testelor imunohistochimie, și este un cancer foarte agresiv. Cancerul deja metastazat cu evoluție rapidă este dureros, fiind asociat și cu un proces inflamator. De obicei după 40-45 de ani, cancerul este mut, de aceea îl diagnosticăm destul de târziu.

Multe dintre femei simt ce se întâmplă în corpul lor destul de deveme însă din cauza fricii nu merg la un control medical, de frica pierderii sânului, a diagnosticului. Această frică nu scapă însă femeile de cancer, din contră le îngreunează foarte mult viața.

Sânul reprezintă femeia ca și feminitate, pierderea sa reprezintă pentru acestea o defeminizare și din punct de vedere psihologic sunt foarte afectate când se întâmplă acest lucru. Faptul că în România, în spitale, nu există asociați psihologi care să facă psihoterapie din momentul în care eu îi ridic femeii suspiciunea de cancer ( diagnosticul fiind pus de histopatolog, eu am o suspiciune de 25-50%). Este păcat că femeile nu vin să se investigheze, nu neapărat în privat, dar și la stat, ele trebuie să meargă să-și facă un control.

Se uzitează foarte mult pe internet de palpare, chiar și unii medici susțin că palparea ajută, din păcate atunci când îl simțim la palpare cancerul, poate fi mult prea târziu.

Un celebru profesor al medicinei senologice spune că cancerului îi trebuie patru ani până ajungi să-l vezi pe aparatură de înaltă performanță, încă patru ani până ajungi să-l palpezi, și în al nouălea an metastazează. Este vorba de un cancer care apare pe un corp ce nu a dezvoltat alte boli, dacă avem probleme de tiroidă, diabet, lucrurile se complică, acestea accelerând evoluția cancerului.

În România, 8.000 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de sân, tocmai de aceea este esențială conștientizarea și educația prevenției.