Seria Mame românce peste hotare continuă. În cadrul acestui articol am intervievat-o pe Anca, care în urmă cu cinci ani s-a mutat în Suedia, împreună cu fiul său Victor, ce pe atunci avea 15 ani, după ce o lungă perioadă de timp locuiseră în Italia.
Revista Margot: Când a avut loc mutarea și care au fost circumstanțele?
Anca: Am venit în Suedia după 10 ani de Italia.
Situația economică începuse să se înrăutățească în Italia, iar faptul că locuiam într-o zonă de munte, a făcut ca găsirea unui loc de muncă să devină o misiune imposibilă.
Am decis să mergem în Suedia la sfatul cumnatului meu, care era deja stabilit aici de doi ani și era foarte mulțumit.
Revista Margot: Cum v-ați acomodat și cum s-au integrat cei mici în sistemul educațional?
Anca: Eu mi-am găsit destul de repede de lucru.
Băiatul meu cel mic, care avea 15 ani la vremea respectivă, nu a avut obstacole în a se integra. Știind engleza foarte bine, i-a fost ușor să învețe suedeza în doi ani.
Totuși, a ales un model de liceu cu predare în limba engleză, recunoscut internațional.
Așa că integrarea a avut loc, însă nu în mijlocul suedezilor, să spunem.
A fost înconjurat de elevi internaționali. Nu s-a simțit singur, în sensul că toți se simțeau provocați într-un fel sau altul.
Școala primară suedeză are rolul de a-i crește pe cei mici împreună și a-i învăța să se joace unii cu alții, dar și valori precum toleranța sau aprecierea față de persoanele din jurul lor. sursa foto: Sweden.se
Revista Margot: Poți să faci o descriere a sistemului de învățământ din această țară? Care sunt diferențele între acesta și sistemul școlar românesc? (sistem de notare – formalități – organizare – taxe școlare – numărul materiilor – structura –discipline – activități opționale)
Anca: În Suedia nu există teme pentru acasă, programul de școală este 8-14, cu pauză de masă.
Elevii înscriși în sistemul școlar suedez nu au taxe școlare.
Școlile au profesori speciali pentru a-i ajuta pe non-suedezi să se integreze. În măsura în care sunt suficienți elevi de acest gen și în funcție de cererile și nevoile acestora, desigur.
Adică de exemplu, dacă există mai mulți thailandezi, vor avea și un profesor thailandez, pentru a-i ajuta să se integreze. Se creează totuși niște fricțiuni din cauza acestei diferențieri. E foarte ușor, mai ales pe perioada adolescenței, să ia naștere ideea de „noi versus ceilalți”.
Ca sistem de notare, primesc calificative, de la A la F.
Partea interesantă este că au materii de bază și își pot alege 4 pe care le pot studia în regim intensiv.
Materiile pe care fiul meu și le-a ales să le studieze intensiv au fost psihologie, engleză, biologie și chimie, dar a renunțat la ultima pentru că simțea că nu mai poate face față. A putut renunța fără ca vreunul dintre profesori să se simtă jignit sau să i se strice media generală. În cadrul sistemului de învățământ suedez nu se dorește ca elevii să se înhame la mai mult decât pot duce.
Activități distractive, într-o sală de clasă din Suedia, sursa foto: American Progress
Revista Margot: Care este modul de lucru și cum se desfășoară comunicarea dintre elevi și profesori. Cum decurge comunicare dintre părinte și profesor?
Anca: Elevii sunt prieteni la cataramă cu profesorii.
Ei au întâlniri cu profesorii în care discută ce dificultăți au și cum pot fi ajutați.
Rareori există discuții la acre participă și părinții. Elevii sunt responsabilizați încă de mici. De aceea nici nu există incidente violente în școli.
Revista Margot: Care este diferența între școlile de stat și cele private?
Anca: Nu există școli private. Este un sistem diferit. Se numesc școli independente și sunt finanțate de municipalitate, în funcție de numărul de elevi înscriși. Așa că nu se percep elevilor taxe de școlarizare, dar școlile acceptă și donații private.
Click pe numărul 2 al paginii pentru a vedea continuarea articolului
Revista Margot: Cum se desfășoară interacțiunea socială dintre copil și colegii săi? Cât de ușor se împrietenesc străinii cu localnicii? (atât la școală, cât și în viața de zi cu zi)
Anca: Am fost surprinși când ne-am mutat pentru că au venit niște vecini la ușa noastră pentru a se prezenta și a ne ura bun venit.
Suedezii nu sunt însă cele mai deschise persoane. Nu aș spune neapărat reci, însă odată ce și-au format un cerc de prieteni, nu vor să mai cunoască și alte persoane noi.
Băiatul meu nu a avut o problemă în a-și face prieteni tocmai pentru că a fost înconjurat de persoane de naționalități diferite.
Revista Margot: Care au fost dificultățile pe care le-ați întâmpinat? Dar lucrurile asupra cărora ai avea comentarii negative?
Anca: Eu personal am întâmpinat dificultăți la învățarea limbii. Dar probabil pentru cineva cu înclinație spre așa ceva, nu este o problemă. Nu am comentarii negative asupra vreunui alt aspect.
Revista Margot: Ce sfaturi aveți pentru mămicile românce care intenționează să se mute în această țară?
Anca: Suedia este un paradis pentru copii. Poate că nu degeaba familiile de aici sunt mai numeroase decât în România.
Revista Margot: Ai alege vreodată ca cel mic să învețe în sistemul educațional românesc?
Anca: Sincer, acum după experiența mea, în nici un caz nu aș alege ca propriul copil să învețe în sistemul educațional românesc.
Copiii trebuie să aibă dreptul la copilărie. Băiatul meu a învățat și în Italia, el este exemplul cel mai clar că copiii învață atât din experiențele personale, cât și din cărți. Din păcate sistemul de învățământ românesc insistă asupra teoriei și nu asupra experiențelor practice.
La Vittra, o școală independentă din Suedia, nu există săli de clasă, cei mici învățând în spații deschise. Sursa foto: Rosan Bosch
Revista Margot: Ce înseamnă pentru tine a-ți crește copilul în străinătate?
Anca: Să-mi cresc copilul în străinătate a reprezentat pentru mine șansa de a-i oferi acestuia o copilărie mai frumoasă.
Elevi într-o sală de clasă obișnuită, din Suedia, sursa foto: tHE lOCAL
Revista Margot: Cum este abordată competivitatea între copii? Cum se procedează în cazul concursurilor școlare?
Anca: Nu există competitivitate între copii. Toți sunt pe aceeași treaptă. Cel care deține noțiuni în plus față de ceilalți le va împărtăși și altora din cunoștințele sale. La școală copii vor învăță împreună.
Guvernul suedez oferă. în școlile primare și la liceu, fiecărui elev câte un prânz gratis, de cinci ori pe săptămână. Conform Agenției Naționale pentru Alimentație, acest fapt contribuie la un sistem școlar mai bun pentru fiecare elev. sursa fotografiilor și a informațiilor: Grit in Education
Revista Margot: Ce facilități oferă statul părinților? (Care este situația mamelor de carieră/ a celor care stau acasă/sau a mamelor care au slujbe cu jumătate de normă)
Anca: Cât timp ești gravidă, analizele tale vor fi acoperite de stat. După ce naști, ai parte de un tratament special. Fiecare mămică va avea ajutor social și psihologic.
Îți poți lua concediul de maternitate până la 1 an, chiar și partenerul poate alege să stea cu copilul acasă.
După vârsta de un an, ai posibilitatea de a-ți înscrie copilul la creșe care se găsesc la tot pasul, ale căror taxe nu sunt exorbitante.
În situația în care cel mic se îmbolnăvește, tu sau partenerul puteți sta acasă, plătiți de stat. Acest lucru este valabil până când copilul împlinește 12 ani.
Alte informații
În Suedia se pune mare accent pe dimensiunea de gen, încercându-se a se oferi fiecărui copil aceleași oportunități, dindiferent de genul acestuia.
Cei mici se joacă afară cât pot de mult.
Sistemul educațional cuprinde: grădinița ( de la 1 la 5 ani) – unde se pune accent pe joacă și dezvoltarea valorilor de bază a celui mic, la vârsta de 6 ani cei mici la un fel de pregătire pentru ceea ce noi numim „clasa I”. Între 7-13 ani, statul le oferă copiilor îngrijire și în afara orelor de clasă. Învățământul este obligatoriu până la vârsta de 16 ani.
Pentru copii celor ce fac parte din populația Sami au fost create școli destinate acestora, unde cei mici pot urma învățământul obligatoriu.
Gymnasium sau liceul este destinat copiilor între 16 și 19 ani. Conform Sweeden. se, există 18 programe de studiu liceal care pregătesc copii pentru cursurile universitare, dintre care 6 sunt pregătitoare pentru ciclul universitar, iar 12 sunt vocaționale.
În Suedia, majoritatea magazinelor se închid la ora 17:00, așa că ai face bine să-ți umpli sacoșele până atunci, altfel nu vei mai găsi decât benzinării sau restaurante deschise.
Iernile vor fi friguroase și întunecate, multor persoane le este greu să se acomodeze cu acest lucru.
Fetiță îmbrăcată în vrăjitoare, conform unui obicei pascal suedez. Sursa foto: Pinterest