În prezent, amânarea naşterii primului copil după vârsta de 30 de ani reprezintă deja un fenomen. Atât femeile, cât şi bărbaţii devin părinţi mult mai târziu decât o făceau cei din generaţiile anterioare. Motivele sunt numeroase şi ţin în special de presiunile tot mai mari de ordin material şi profesional.
Şi, dacă în cazul bărbaţilor această amânare nu ridică cel mai adesea probleme, pentru femei lucrurile stau diferit. Uneori, consecinţele nu sunt deloc de neglijat, mergând inclusiv până la imposibilitatea obţinerii unei sarcini.
Cât de mult putem amâna să devenim mame
În general, se consideră că o femeie atinge fertilitatea maximă în jurul vârstei de 25 ani.
Deşi fiecare femeie este diferită, studiile arată că, între 25 și 35 ani, are loc o reducere lentă a fertilității. După 35 de ani, scăderea fertilității este deja accentuată. De asemenea, se estimează că una din zece femei sănătoase are fertilitatea diminuată înainte de 32 ani.
De aceea, ideal ar fi ca, orice femeie care îşi doreşte să devină mamă, să îşi planifice sarcina/sarcinile cât mai devreme cu putinţă.
Care sunt riscurile unei sarcini la o vârstă avansată
Pe măsură ce o femeie înaintează în vârstă, rezerva sa ovariană – numărul de ovule (ovocite) din ovare – scade.
Totodată, se produce şi o deterioare a calităţii ovulelor sale. Ca urmare, obţinerea unei sarcinii devine tot mai dificilă cu fiecare an.
În plus, graviditatea la vârste avansate prezintă risc crescut de:
▪ Pierderea sarcinii
Dacă până în jurul vârstei de 30 de ani, riscul de a suferi o pierdere de sarcină este de circa 10%, între 35 şi 38 de ani, acesta ajunge la 18%.
După 40 de ani, iminenţa unui avort spontan este de cel puţin 34%.
În afară de deteriorarea ovocitelor, la acest risc mai contribuie factori precum dezechilibrele hormonale sau modificările de la nivelul uterului pe fondul vârstei înaintate.
▪ Sarcină extrauterină
Şi afecţiunile din zona pelvină, în special cele de la nivelul trompelor uterine, se acumulează cu vârsta.
Astfel, pericolul producerii unei sarcini ectopice devine tot mai mare.
Se estimează că acest risc ar creşte după 35 de ani de peste patru ori.
▪ Anomalii genetice ale fătului
Calitatea slabă a ovocitelor influenţează şi probabilitatea producerii unor anomalii cromozomiale la viitorul copil.
De exemplu, la vârsta de 20 de ani, conceperea unui copil cu anomalii genetice se produce o dată la 526 de sarcini, iar, la 25 de ani, o dată la 476 de sarcini. La vârsta de 30 de ani, riscul creşte la 1/385.
În schimb, după 35 de ani, pericolul de anomalii cromozomiale ale fătului ajunge la un raport de 1/192 de sarcini.
La gravidele de peste 40 de ani, vorbim deja de un caz la fiecare 66 de copii concepuţi la această vârstă.(sursa: Maternal Fetal Medicine: Practice and Principles. Creasy and Resnick, eds. W.B. Saunders).
În ceea ce priveşte riscul de a da naştere unui copil cu sindrom Down, cifrele indică astfel: la 20 de ani – un caz la 1667 de sarcini, la 25 de ani – un caz la 1250 de sarcini, la 30 de ani – un caz la 952 de sarcini, la 35 de ani – un caz la 378 de sarcini.
După vârsta de 40 de ani, probabilitatea de a avea un copil afectat de sindrom Down creşte îngrijorător: un caz la 106 de sarcini. (Sursa: Reproductive potential in the older woman. Fertility and Sterility. P.R. Gindoff and R. Jewelewicz).
▪ Preeclampsie
S-a constatat că preeclampsia apare mai des la gravidele de peste 35 de ani. Manifestată prin creșterea tensiunii arteriale și a concentraţiei de proteine din urină (proteinuriei), această afecţiune este periculoasă şi pentru mamă şi pentru făt.
În preeclaampsie pot apărea complicaţii precum convulsii, insuficiență renală acută, coagulare intravasculară diseminată sau sindrom HELLP.
Totodată, hipertensiunea în sarcină expune mama la risc ridicat de mortalitate. Mai mult, fătul unei femei însărcinate cu preeclampsie prezintă risc de prematuritate, hipotrofie fetală sau chiar de deces în uterul mamei.
▪ Diabet gestaţional
Se apreciază că riscul de a dezvolta diabet în contextul sarcinii este de circa trei-şase ori mai mare la gravidele cu vârstă înaintată.
Diabetul gestaţional este un factor important de risc pentru accidente obstetricale. Pe de altă parte, fătul poate să dezvolte macrosomie (greutate mai mare de 4 kg) şi este predispus inclusiv la moarte intrauterină.
Pentru că diabetul de sarcină nu are întotdeauna simptome evidente, testarea glicemiei şi a toleranţei la glucoză sunt esenţiale în timpul gravidităţii.
▪ Naştere înainte de termen
Scurtarea prematură a colului uterin, anomaliile placentare ca abruptio placenta (desprinderea placentei de pe peretele uterin înainte de termen) sau placenta previa (situarea placentei peste cervix) au o incidenţă mai mare la gravidele peste 35 de ani.
Acestea pot grăbi naşterea copilului înainte de împlinirea a 37 de săptămâni de gestaţie, cu toate riscurile care decurg de aici.
▪ Naştere mai dificilă
După vârsta de 35 de ani şi procesul naşterii poate fi mai dificil în cazul unor femei.
Creşte riscul unui travaliu cu probleme, cât şi al altor complicaţii precum ruptură uterină sau poziţie anormală a fătului. De aceea, cu toate că nu este neaparat o regulă, adesea se impune naşterea prin cezariană.
▪ Mortalitate maternă
Deşi rar întâlnită, mortalitatea maternă – decesul la naştere sau în scurt timp de la naştere – este asociată oricărei naşteri, chiar şi în societăţile dezvoltate. Sarcina şi aducerea pe lume a unui copil supun corpul la transformări şi eforturi deosebite.
Un organism tânăr şi sănătos este mai apt să reziste acestor solicitări extraordinare.
În schimb, sarcina şi naşterea la o vârstă avansată pot suprasolicita peste măsură organismul. De notat că una dintre principalele cauze ale mortalităţii materne este hipertensiunea – o afecţiune frecvent întâlnită la gravidele peste 35 de ani. Alte cauze importante ale mortalităţii materne sunt hemoragia şi embolismul pulmonar.
sursa foto: Pinterest
Cum combatem aceste riscuri
Starea de sănătate a viitoarei mame contează extrem de mult în timpul sarcinii. Din anumite puncte de vedere, acest aspect este chiar mai important decât vârsta.
Dacă sarcina este una planificată, evaluarea stării de sănătate înainte de instalarea gravidităţii poate anticipa şi combate o parte din riscuri.
Apoi, în timpul gravidităţii, sunt necesare analize periodice în funcţie de recomandările medicului care urmăreşte sarcina. Verificarea unor parametri ca tensiunea arterială, creşterea în greutate a femeii însărcinate, glicemia sau compoziţia urinei este deosebit de utilă.
Pe de altă parte, un rol crucial îl joacă urmărirea atentă şi minuţioasă a evoluţiei fătului.
În afară de ecografiile periodice, există o serie de investigaţii indicate cu precădere după vârsta de 35 de ani:
-Ecografia pentru măsurarea translucenţei nucale la făt
-Triplu test şi cvadruplu test pentru detectarea sindromului Down
-Testarea AFP (Alfa-fetoproteinei) pentru identificarea defectelor de tub neural
-Amniocenteza – pentru depistarea de anomalii genetice în sarcinile avansate
-Testul Non-Stres pentru analizarea bătăilor cardiace fetale şi reacţia acestora la mişcări.
Atenţie la stilul de viaţă !
Mai trebuie spus că vârsta reproductivă poate fi diferită de cea cronologică. Menţinerea unui nivel optim al fertilităţii cât mai mult timp depinde în mare măsură de stilul de viaţă adoptat.
De exemplu, fumatul este asociat cu un risc crescut de avort spontan şi de sarcină ectopică. Conform, Center for Disease Control and Prevention, fumatul afectează şi dezvoltarea fătului. Astfel, acest viciu favorizează o greutate scăzută a copilului la naştere, naşterea unui făt mort sau sindromul de moarte subită a sugarului.
Între greutatea corporală şi fertilitate există, de asemenea, o legătură foarte sensibilă. O greutate corporală mult peste limitele normale agravează riscul de avort şi de complicaţii la gravidă şi la făt.
Infecţiile cu transmitere sexuală netratate pot declanşa prematur travaliul sau pot afecta dezvoltarea corespunzătoare a fătului.
În ciuda riscurilor expuse, foarte multe femei de peste 35 de ani au parte de o sarcină fără probleme deosebite şi nasc bebeluşi sănătoşi.
Condiţia este ca sarcina să fie urmărită foarte îndeaproape, iar viitoarea mamă să evite factorii de risc.
Privind partea plină a paharului, mamele mature sunt, în general, mai înţelepte şi mai echilibrate din punct de vedere emoţional. De regulă, au o viaţă mai stabilă decât cele de 20-25 de ani, dispunând totodată şi de mai bune reusurse materiale.
De aceea, sarcina la o vârstă avansată trebuie tratată cu optimism, dar şi cu maximă precauţie !