Interviu cu Mihaela Coravu de la „Terapia cu povești”
Revista Margot: Cum ai ajuns să-i creezi pe Ewa și prietenul ei Silvan? Cum îi ajută ei pe copii?
Mihaela: Despre cum au luat naștere Poveștile Ewei, ar fi multe de spus. Cum mi-am imaginat lumea lor, personajele, numele, aventurile… Nimic nu e întâmplător în Poveștile Ewei, există multe simboluri, nume proprii cu semnificații, toate sunt gândite să transmită ceva.
Concret, cum îi ajută pe copii poveștile? Ewa, Silvan, Adam și Enya sunt eroii principali ai acestor povești. Dacă în Poveștile Ewei, eroii principali sunt Ewa și Silvan, în Poveștile lui Adam (aflate în proiect), personajele principale sunt Adam și Enya, frații mai mari ai celor doi. Ewa este o fetiță de 8 ani care poate comunica cu animalele, Silvan este prietenul și colegul ei, care poate comunica cu copacii. Ewa și Silvan trec prin aventuri și întâmplări ciudate, fantastice, au parte de lecții de viață primite de la animalele întâlnite sau copacii înțelepți etc.
În Poveștile Ewei fantasticul se combină cu știința modernă, acțiunea se plasează în prezent, pe o insula exotică, iar situațiile sunt de actualitate. Tema fiecărui capitol atinge probleme actuale cu care se confruntă copiii. Lecțiile primite în urma aventurilor oferă soluții și rezolvari și pentru alți copii, învățăndu-i pe aceștia cum să abordeze situații cu care s-au mai confruntat, sau cum să privească problemele cu care se confruntă.
Revista Margot: În ce fel modelează poveștile fobiile celor mici și-i ajută pe copii să devină niște persoane echilibrate?
Mihaela: Poveștile terapeutice aduc soluții la probleme concrete ale copiilor.
Poate că un copil nu are încredere în el și nu știe cum să își facă prieteni, sau nu știe cum să își gestioneze furia, ori emoțiile îl împiedică să răspundă… Există atâtea situații pe care copiii nu le pot gestiona și care le creează teamă, în special de nereușită.
Atunci când ei citesc sau află de un alt copil care a avut aceeași problemă ca el, care s-a confruntat cu aceleași temeri dar le-a rezolvat, învață că există soluții, și pot lua ca model rezolvările din poveste. Cel mai important este însă că cei mici vor învăța că problemele lor au soluții.
Revista Margot: Din perspectiva ta, care sunt lucrurile care îi influențează negativ pe copii care ajung la tine la ateliere?
Mihaela: Temerile copiilor de azi nu diferă chiar atât de mult ca temerile pe care le aveam noi când eram copii. Deși, ritmul în care ei trăiesc acum este mult mai accelerat decât cel al copilăriei noastre și asta amplifică cumva toate senzațiile experimentate.
Esența fricii și nesiguranței copiilor rămane aceeași în mare parte dar, deși apar noi provocări pe noi teme, acum avem însă mai multe instrumente, mai multă cunoaștere și mai multă implicare din partea adulților, pentru rezolvarea problemelor lor.
Factorii negativi care îi pot influența pe copii în dezvoltarea lor pot proveni de la persoanele cu care intră în contact sau petrec mai mult timp, fie ei adulți sau copii. Copiii învață prin imitație.
Lipsa stabilirii unor limite sănătoase, neimplicarea în activitățile sociale sau familiale, petrecerea unui timp îndelungat în fața ecranelor ( televizor, tableta, telefon, monitor), lipsa unor exerciții care să le dezvolte echilibrat ambele emisfere cerebrale sau abilități, critica excesivă, lipsa de empatie, pot afecta în timp dezvoltarea armonioasă a copilului.
Pentru a crește copiii echilibrați intelectual și emoțional, părinții de azi ar trebui să afle mai multe despre stadiile de dezvoltare ale copilului, despre gestionarea emoțiilor, despre cum pot greși în relațiile cu copiii lor, ce îi face să fie în contact real cu copiii lor.
Să fii părinte nu este ușor și oricât de convinși am fi că tot ceea ce facem este perfect, este imposibil să nu mai greșim din când în când. Să fim deci atenți la noi ca părinți, și la ei, copiii, în egală măsură.
Revista Margot: Un cuvânt de încheiere?
Mihaela: Nu cred că este un lucru mai important pe lumea aceasta decât să ne creștem copiii puternici, echilibrați și cu caracter. Și când spun caracter, spun oameni formați de mici să acționeze în apărarea valorilor fără de care altfel umanitatea și-ar pierde înțelesul. Dacă lumea noastră are sens, ea poate să evolueze. Eu îmi doresc să fac cât de mult pot în această privință, și sper că voi reuși. Mulțumesc!