Dr. Simona Tivadar – Educație nutrițională sau cum se cultivă gustul unui copil pentru alimente sănătoase

Simona Tivadar este unul din primii medici specialiști ce a adus educația nutrițională în atenția publicului larg. Acesta este si unul din motivele pentru care am dorit să purtăm o discuție cu dânsa pe teme de nutriție a familiei, pentru a răsturna din miturile de care ne lovim tot mai des în viața cotidiană.

Ce a ieșit din această discuție, vedeți în rândurile de mai jos.

Simona Tivadar a urmat Facultatea de Medicină în orașul Cluj, devenind mai apoi medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice.

Până în 2011 a lucrat la Spitalul Universitar de Urgență din București, unde a înființat un compartiment de diabet cu paturi.

De-a lungul timpului a colaborat cu diverse clinici, înființând, de asemenea, unul dintre primele cabinete private de diabet-nutriție din România.

Cartea medicului Simona Tivadar, sursa foto: Librăria Humanitas

În noiembrie 2017 lansează în cadrul Târgului Gaudeamus volumul „Medicină, nutriție și bună dispoziție”. Cartea cuprinde o serie de pamflete medicale, o bună parte din acestea fiind postate pe pagina de Facebook a autoarei pe parcursul vremii. Cititorii români au savurat cartea medicului, primele două tiraje fiind deja epuizate, urmând să apară și cea de-a treia ediție.

Revista Margot: În situația în care obezitatea infantilă ia amploare în România, vă rugăm să ne vorbiți puțin despre importanța introducerii în școli a unor programe de educație nutrițională.
Simona Tivadar: Nu doar în România ia amploare obezitatea infantilă și nu doar educația legată de alimente și nutriție trebuie introdusă de urgență în scoli, ci o educație complexă legată de stilul de viață care să cuprindă: alimentația, efortul fizic (sportul) susținut, educație anti-utilizarea drogurilor și abuzului de alcool, antifumat, educație civică despre utilizarea judicioasă a resurselor. Au existat școli experimentale în câteva țări în care s-au desfășurat astfel de programe de educație, iar rezultatele au fost extraordinare, nu numai la evaluarea elevilor atunci când aceștia au terminat scoala, ci s-a constatat că acei copii au generat modificări în stilul de viață al întregii familii.

„Exemplul personal al părinților și supravegherea discretă a anturajului (grădinița, școala, cercul de prieteni în adolescența sau studenție) sunt cele mai importante mijloace de a evita tulburările de comportament alimentar” – S. Tivadar

Revista Margot: Nu sunteți o susținătoare a dietei vegetariene. Care sunt pericolele pentru un copil hrănit exclusiv în acest mod? Dar pentru o femeie însărcinată?
Simona Tivadar: Nici un medic bine pregătit profesional nu poate fi susținător al unei diete care necesită suplimente artificiale pentru ca „adepții” acesteia să rămână sănătoși. Să nu confundăm totuși dieta vegetariană (ai cărei adepți consumă lactate, brânzeturi, ouă și pește și au nevoie eventual doar de suplimente de fier) cu dieta vegană sau raw-vegană. Pentru copii și gravide, ultimele două sunt dezastruoase din cauza incapacității lor de a furniza aminoacizii esențiali (din care organismul nostru sintetizează imunoglobulinele necesare unei imunități solide, sintetizează ADN-ul, hormonii, etc) sau suficienți micronutrienți de tipul vitaminelor de grup B (în special B12), fier, etc.

Să hrănesti un copil vegan sau raw-vegan dovedește iresponsabilitate și necunoașterea la nivel elementar a fiziologiei și nevoilor corpului uman.

Părinții ar trebui să se concentreze pe sursa de proteine animale, iar nu pe cai verzi pe pereți vehiculați pe site-uri și forumuri de către persoane care nu au citit nici măcar un manual școlar de biologie sau de chimie organică. De asemenea ar trebui să se preocupe de echilibrul nutrienților în alimentație și de orarul de administrare al acestora, care trebuie să fie obligatoriu în concordanță cu efortul fizic al copilului.

Revista Margot: Ce metode ar trebui părinții să adopte în privința zahărului din alimentația copilului? Trebuie dulciurile excluse complet din dieta celor mici? Alte alimente interzise copiilor?
Simona Tivadar: În mod normal copiii nu ar trebui să primească zahăr și dulciuri concentrate până la vârsta de doi-trei ani, la fel siropuri cu nume exotice care au devenit atât de la modă în ultimii ani și care sunt la fel de periculoase. Nu mai vorbim despre băuturile carbogazoase, îndulcite cu zahăr, care nu ar trebui date niciodată copiilor. De altfel, nici sucurile de fructe nu sunt admise decît ocazional, cât mai rar, după ce copilul este capabil să mănânce fructele ca atare.

Copiii au nevoie de alimente care să conțină carbohidrați complecși, nu de dulciuri bogate în zahăr. Doar copiii foarte sportivi pot primi dulciuri înainte de antrenamente sau eforturi fizice susținute.

Nu se dau copiilor alimente semipreparate exagerat de sărate, de condimentate, se evită peștele crud și carnea crudă, se evită, de asemenea, conservele de pește. În pofida părerii părinților, copiii nu au nevoie de un meniu cu multe feluri de mâncare, mereu altele, ci de mâncare echilibrată, gustoasă și frumos prezentată. La fel de importantă este și atmosfera la masă, ca și gătitul împreună cu copiii, implicarea lor la cumpărături și pregătirea bucatelor.

Simona Tivadar, sursa foto: 3DOTS

Revista Margot: În ultimii ani se vehiculează tot mai mult importanța detoxificării, de ce nu sunteți de acord cu acest curent și cum trebuie să arate un plan alimentar sănătos pe parcursul unei zile întregi?
Simona Tivadar: Nu se pune problema ca eu să fiu sau nu de acord cu un curent la modă, ci că acest curent este o aberație încă din denumire. Am explicat în repetate rânduri – și de altfel, mulți dintre colegii mei o fac și ei – că este vorba de o confuzie de termeni: una sunt deșeurile metabolice și alta sunt substanțele toxice. Nici unul dintre susținătorii acestor bazaconii nu a fost capabil să dea un nume sau o formulă chimică pentru vreo „toxină” și nici să spună exact unde se pitește ea în tubul digestiv sau în corpul omului.

De substanțele care sunt cu adevărat toxice se ocupă ramura medicală numită toxicologie; există metode de laborator de măsurare a acestor substanțe și modalități specifice de înlăturare a lor (unele eroice cum este plasmafereza, altele uzuale cum sunt administrarea de substanțe chelatoare sau dializa).

Asa zisul „detox”, cu tot felul de zemuri verzi (o altă confuzie fiind faptul că clorofila din plante ar putea produce oxigen în intestine, deși se știe bine că acest lucru este posibil doar în prezența luminii, nu și în întuneric) este o absurditate. Absurditate care poate fi însă periculoasă dacă este combinată cu diverse clisme și prafuri laxative care duc la spolierea de minerale (putând duce la un posibil deces al „dezintoxicatului” în momentul reluării alimentației normale prin sindrom de re-feeding) și care sper că nici un părinte întreg la minte nu ar aplica-o vreodată unui copil.

„Importantă este și atmosfera la masă, ca și gătitul împreună cu copiii, implicarea lor la cumpărături și pregătirea bucatelor” – dr. S. Tivadar

Revista Margot: Cât de dăunător este să iei suplimente alimentare fără efectuarea unor analize care să reflecte carențe de vitamine?
Simona Tivadar: În primul rând, puține „suplimente” conțin vitamine, majoritatea conținând extrase din plante cu acțiune nedovedită și adeseori multe alte substanțe (amfetamine, hormoni, etc) pe care producatorul nu le declară. FDA (Food and Drug Administration) a interzis în anul 2015 comercializarea a peste 500 de „suplimente” care conțineau substanțe periculoase și care au generat intoxicații și chiar decese.

Aceste tipuri de pastile nu se verifică pentru că ele nu sunt supuse legislației medicamentului, așa că sunt foarte susceptibile la falsificare.

În al doilea rînd, ele nu sunt necesare decât atunci când există obiectiv o carență care determină semne și simptome clinice ale unei boli, boală al cărei diagnostic precis se face prin consult medical și analize, dozări de laborator. Este greșită concepția că „oricum rău nu fac…”.

Revista Margot: Cum trebuie să arate un plan alimentar sănătos pe parcursul unei zile întregi?
Simona Tivadar: Nu se poate vorbi de „un plan alimentar sănătos” general valabil fiindcă cea mai importantă regulă rămâne ca oamenii (și bineînțeles și copiii) să mănânce în concordanță cu efortul fizic pe care îl vor depune în următoarele ore și cu temperatura la care se expun.

Planul unui individ sedentar care nu stă decât episodic în contact cu mediul nu este același cu planul celui care lucrează sau face sport în aer liber.

Planul de masă al unui om care trăiește la malul mării nu este identic cu cel al unui om care locuiește la o altitudine de 2.000 m. Sigur, suntem cu toții ființe umane și ne supunem acelorași legi biologice, dar nuanțele individuale sunt obligatorii.

Revista Margot: Cum se cultivă gustul unui copil pentru ceea ce este sănătos?
Simona Tivadar: Așa cum puii de pisică (sau ai oricărui animal) învață de la părinții lor ce să vâneze și ce să mănânce, exact așa și puiul de om învață de la părinții lui comportamentul alimentar.

Dacă părinții nu se așază cu copiii la masă, dacă au obiceiuri proaste (vorbitul la telefon sau privitul la televizor în timpul mesei), dacă în casă nu se gătește, dacă părinții „ciugulesc” și „ronțăie” permanent tot felul de gustări hipercalorice sau beau sucuri și băuturi carbogazoase cu zahăr, apoi și copiii vor face la fel.

Iar asta se va întâmpla indiferent cât de mult efort se depune în primii doi-trei ani de viață ai copilului pentru ca el să mănânce corect alimente de calitate. Exemplul personal al părinților și supravegherea discretă a anturajului (grădinița, școala, cercul de prieteni în adolescența sau studenție) sunt cele mai importante mijloace de a evita tulburările de comportament alimentar.

Bannerul evenimentului de lansare a cărții Medicină, nutriție și bună dispoziție, sursa foto: Radio Cluj

(În prima fotografie, Simona Tivadar/ © Life.ro)

Găsiți aici mai multe detalii despre atelierele de nutriție pentru părinți susținute de Dr. Simona Tivadar.