Alegerea învățătoarei pentru fetița mea a fost o adevărată provocare. Știam sigur că orice dascăl își pune o amprentă importantă în viața fiecărui copil. Așa că trebuia să aleg pe cineva care să rezoneze foarte bine cu copilul meu. Nu a fost deloc o treabă simplă, care să fie tratată cu ușurință ori superficialitate.
Cum am ales învățătoarea fetiței mele
Primul pas a fost alegerea școlii. Am decis ca fetița mea să meargă la o școală de stat, cu bune rezultate, care era foarte aproape de casă.
Nu am vrut să trezesc copilul foarte devreme, să petrecem în trafic minute bune până ajungem la „cea mai bună școală” din centrul orașului.
În timp, s-a dovedit că această alegere a fost una foarte bună.
Al doilea lucru pe care l-am făcut a fost să o întreb pe fetița mea cum și-ar dori să fie doamna învățătoare, aveam deja experiența grădiniței.
„Îmi doresc o învățătoare binevoitoare!” – a fost răspunsul ei, de care am ținut cont atunci când am căutat cea mai bună învățătoare.
Psihologii spun că simțurile copilului sunt un barometru foarte bun atunci când vine vorba despre oameni și despre locuri. În plus, implicarea fetiței mele în alegerea învățătoarei a făcut-o să se simtă importantă. Până la urmă este vorba despre viața ei în viitorii cinci ani.
Școala din apropierea casei avea patru clase pregătitoare, gata să înceapă un nou drum. Nu mi-a fost greu să adun informații despre toate cele patru doamne. Care dintre ele este cea mai iubită de copii, are rezultatele cele mai bune și, în acelasi timp, o bogată experiență.
Am trecut la următoarea etapă. Am vorbit cu fiecare dintre învățătoare și am încercat să văd exact care dintre ele s-ar potrivi cel mai bine copilului meu. Am fost atentă în mod special la felul în care au vorbit cu mine: corect gramatical, fără să ridice tonul sau să fie dură. În plus, un zâmbet sincer m-a convins că doamna era deschisă și comunicativă. Am fost atentă la pregătirea metodică a învătoarei pentru că gustul pentru citit, plăcerea scrisului ori atitudinea față de învățare sunt alte aspecte care trebuie luate în seamă.
Apoi am asteptat apoi „Ziua porților deschise”. Împreună cu fetița mea, am vizitat școala. Am intrat în clase și am stat de vorbă cu doamnele. Decizia mea a fost și mai ușoară atunci când am văzut că micuța mea se simte atașată de învătoarea care mi-a atras cel mai mult atenția. Între timp, am mai vorbit cu părinții care au avut copiii în clasa doamnei alese de mine, care mi-au întărit convingerea că alegerea mea era una corectă.
Ce așteptări am de la învățătoarea copilului meu:
Nimeni și nimic nu îmi oferă garanția completă că am ales școala și învățătoarea perfectă.
Sper, totuși, ca alegerea făcută să îi insufle dragostea pentru carte. Să fii un dascăl bun este o artă. Cred că una dintre cele mai grele misiuni a unei învățătoare este să îl facă pe copil să iubească școala.
Tocmai de aceea, între părinte, copil și învățătoare ar trebui să existe o comunicare eficientă.
În cadrul acestui trio, cele mai importante sunt nevoile copilului. Pentru că el este beneficiarul tuturor lucrurilor pe care le oferă sistemul de învățământ. De altfel, comunicarea cu părinții este esențială. Într-o lume în care lucrurile se mișcă foarte rapid, iar timpul este un inamic al tuturor, a fost creat un grup pe Whats up. Astfel încât principalele mesaje transmise de doamna învățătoare să ajungă rapid, la fiecare. Evident, ședințele cu părinții sunt nelipsite.
Nu uit că răbdarea este o calitate pe care ar trebui să o aibă fiecare părinte, dar și fiecare profesor.
A fi răbdător înseamnă stăpânire de sine şi disciplină, iar dacă elevii vor observa aceste calități la învătătoarea lor, vor fi stimulați să le dezvolte și ei, la rândul lor.
Discuțiile sincere și corecte cu doamna învățătoare m-au ajutat să aflu cum se manifestă fetița mea în timpul orelor. Care sunt materiile ei preferate, la ce materii învață mai repede ori mai greu și unde ar trebui să lucreze, pentru rezultate bune. În același timp, am descoperit care este starea copilului meu în raport cu ceilalți colegi de clasă. Cum se comportă în colectivitate și cât de bine socializează cu cei din jur.
Totodată, în urma discuțiilor cu învățătoarea, am aflat care sunt punctele slabe ale fetiței mele. Dar și ce metode trebuie să aplic pentru a o ajuta să învețe foarte bine. De asemenea, tot de la doamna învățătoare, am aflat care sunt atuu-rile fetiței mele și am încercat să le valorific cât mai bine.
Probabil că am avut noroc cu doamna învățătoare – după primul an de școală, mă declar încântată de relația pe care am reușit să o dezvoltăm.
Suntem însă de abia la început de drum. Evident, există loc de mai bine acolo unde există o mulțime de hibe ale școlilor de stat și ale unui sistem de învățământ aflat în derivă.