Anca Bălășoiu este moașă licențiată și de mai bine de 8 ani coordonator la Școala Mamei de la Maternitatea Bucur.
Este membră a Comisiei de Moașe OAMGMAMR București și are o experiență de peste 18 ani în domeniul medical.
Anca a binevoit să răspundă unor întrebări legate de alăptare, din partea Revistei Margot.
Revista Margot: De cât timp faceți cursuri de alăptare și cum ați devenit consilier?
Anca Bălășoiu: M-am apucat să fac aceste cursuri în momentul în care am rămas însărcinată și mi-am dat seama că deși lucram în domeniu aveam foarte multe întrebări. M-am gândit atunci la mamele care au alte profesii și am dorit să le ofer un ajutor specializat.
Am început să studiez pornind de la propriile mele întrebări, am citit studii în domeniu, am găsit răspunsurile și atunci a luat naștere în mintea mea acest curs.
Revista Margot: Cum vă simțiți să puteți oferi acest tip de susținere mamelor?
Anca Bălășoiu: De multe ori mi-am spus că sunt obosită și că ar trebui să spun stop câteodată, dar odată ajunsă în sala de curs m-am încărcat cu energie și-mi dau seama că-mi place ceea ce fac și asta mă hrănește.
Revista Margot: Povestiți-ne despre cursurile pe care le susțineți.
Anca Bălășoiu: Cursurile de la Maternitatea Bucur se întind pe 10 ore și sunt împărțite în module de câte 2 ore și jumătate.
Atunci când țin cursuri mai scurte, legate de îngrijirea din perioada pre-natală și a nou-născutului, introduc și îngrijirea sânilor și alăptarea. Interesul mamelor este extraordinar.
Întotdeauna invit tăticii să participe la cursurile de alăptare pentru că ei sunt singurii care le pot sprijini pe mame în perioada de sarcină, alăptare și lăuzie.
De-a lungul anilor am cunoscut extrem de mulți tătici care au propus tot felul de soluții pentru rezolvarea problemelor de lactație ale mămicilor.
Cu ajutorul cursurilor am reușit să conving multe mame să alăpteze chiar și în momente limite, să mai aibă răbdare, să mai aștepte, și să nu le dea copiilor supliment, să încerce să alăpteze în continuare.
Mi se întâmplă destul de des să fiu întrebată apoi de mamele cu care am lucrat cum să oprească lactația. Cred că, partea de alăptare, este cea mai importantă secțiune dintr-un curs pentru gravide și toate viitoarele mame ar trebui să participe la aceasta.
Revista Margot: Care sunt avantajele laptelui matern?
Anca Bălășoiu: Laptele matern este cel mai bun aliment pe care îl putem oferi nou-născutului și sugarului.
Beneficiile alaptarii sunt multiple, laptele matern este specific speciei noastre, are temperatura potrivită, crește imunitatea, are chiar și un beneficiu financiar, părinții nemaifiind nevoiți să investească în lapte praf, biberoane, tetine, sterilizatoare, perii de curățat biberoane.
Este adevărat că sugarul alăptat la cerere, de multe ori, se trezește mai des să mănânce pentru că laptele matern se digeră mai repede, de aceea multe mame preferă să ofere copilului supliment pentru a putea dormi mai mult.
Le spun mereu mamelor că nu ar trebui să fie preocupate de alte treburi casnice, ci doar să se odihnească și să alăpteze. Hormonii de stres nu vor ajunge astfel în laptele matern, iar dacă mama nu este agitată, nici copilul nu va fi.
Mamelor care alăptează le scade riscul de cancer la sân și cancer ovarian. Prin alăptare, mamele resusesc să scadă mai ușor în greutate, datorită producerii de oxitocină și uterul se reface mult mai repede.
Conform studiilor de specialitate, copilul alăptat la sân se pare că este mai inteligent, are mai puține dureri de burtică, risc mai mic sa dezvolte obezitate și un risc mai scăzut de infecții.
Deși copiii alăptați la sân doresc să mănânce mai des și deși laptele matern are mai puține vitamine decât cel praf, acesta are o biodisponibilitate mult mai bună decât laptele praf.
Chiar și societatea are de câștigat de pe urma alăptării, dat fiind faptul că bebelușii alăptați la sân se îmbolnăvesc mai rar.
Anca, în timpul cursurilor pentru mămici. Sursa foto: Școala Mamei
Revista Margot: Cum poate o mamă stimula procesul de lactație?
Anca Bălășoiu: În primul rând nu există produse ,,minune’’ pe piață care să ducă la creșterea lactației. Cel mai bun ,,produs’’ pentru asta este alăptatul la cerere.
Atunci când copilul este atașat la sân și apucă mamelonul mamei crește prolactina (hormon ce ajută la producerea laptelui) și oxitocina (hormon ce are și rol în ejecția laptelui), acestea două ducând astfel la creșterea cantității de lapte produsă.
Dacă mama sare peste mese și-i dă copilului supliment, organismul ei va percepe că sugarul mănâncă puțin pentru că laptele se produce după ideea de ,,cerere și ofertă’’. Dacă copilul va mânca mult, mama va produce mult lapte.
Procesul de lactație cuprinde în sine mulți factori pe care mama trebuie să-i ia în calcul. Aceasta trebuie să mănânce variat, să se odihnească, să atașeze corect copilul la sân (copilul trebuie să apuce mamelonul cu tot cu areolă), să audă cum copilul înghite (suptul trebuie să aibă loc o dată pe secundă, copilul suge apoi înghite, așa ne dăm seama că are loc un supt eficient).
Laptele matern are o compoziție variabilă, la începutul fiecărei alăptări el este apos și transparent ca o apă, pentru a potolii setea copilului, spre sfârșitul mesei devenind din ce in ce mai gras pentru a potoli foamea bebelușului.
Dacă mama săvârșește greșeli în procesul de lactație, de exemplu schimbă de la un sân la altul bebelușul, în cadrul aceleiași mese, fără ca sugarul să golească un sân, acesta va mânca numai lapte „de început”, care este mai slab, iar senzația va fi că bebelusul nu este sătul niciodată și poate așa este, pentru că el nu ajunge la laptele gras care îi dă senzația de sațietate.
Revista Margot: Până la ce vârstă recomandați alăptarea?
Anca Bălășoiu: OMS recomandă alăptarea până la 2 ani sau mai mult, eu aș spune că este foarte important ca mama să nu renunțe la alăptat în primul an de viață al copilului, și pe cât posibil, să continue chiar dacă mămica este o femeie activă.
Știm că diversificarea se începe la 6 luni, este adevărat că valoarea calorică a laptelui începe să scadă după acesta vârstă, dar crește cantitatea de anticorpi din acesta. Nu noi realizăm acest lucru, ci natura. Natura știe că cel mic are nevoie de protecție în continuare.
Click pe numărul 2 pentru continuarea interviului
Revista Margot: Puteți vorbi despre igiena sânilor după naștere?
Anca Bălășoiu: În primul rând, sânul nu ar trebui spălat înainte și după supt de fiecare dată cu apă și săpun, pentru că săpunul usucă foarte mult zona mamelonului și areolei, îndepărtează protecția naturală și pot apărea răni sau crăpături la nivelul sânului.
Recomand ca sânul să fie dat, după fiecare supt, cu lapte și lăsat la aer pentru a se usca. Pentru mamelon pot fi folosite creme hidratante, lanolină.
Rănile de la nivelul mameloanelor apar, de obicei, din cauza atașării incorecte a copilului la sân, utilizării excesive a unei pompe de sân de proastă calitate, a menținerii mamelonului umed (în sutien, tampoane).
Recomand mamelor să poarte sutiene sau bustiere care să le susțină sânul. Sânii nu se lasă de la alăptat, ci de la nesusținerea lui.
Revista Margot: Cum ne mulgem corect?
Anca Bălășoiu: Există trei tehnici de muls: manual, cu pompa sau cu sticla.
Sunt multe tehnici de muls manual, de obicei mamele nu pot face asta la început singure, pentru că uneori poate fi dureros, mai ales dacă sânul este angorjat. Cred că fiecare mamă ar trebui să participe la cursurile de alăptare pentru a fi învățată cum să se mulgă. Felul în care o mamă se mulge depinde foarte mult de dimensiunea, forma sânului. Uneori aceasta are nevoie sfaturi de particulare dacă are mamelonul retractat sau are diverse probleme medicale.
Mulsul cu pompa electrică sau manuală – Ambele dispozitive extrag lapte într-o cantitate identică. Nu diferă cantitatea sau calitatea laptelui în funcție de pompa pe care o folosim. Dar de multe ori, cea electrică este mai ușor de folosit. Nu recomand mamelor să facă economie la prețul pompei de muls, eu țin la bugetul lor, dar acesta e unul dintre lucrurile la care nu trebuie să facă rabat.
Mulsul cu sticla: se ia o sticlă cu gura largă, se umple cu apă fierbinte, se golește sticla, se răcește gura acesteia, se atașează la sân. Aburii din sticlă stimulează secreția lactată, prin răcire sticla provoacă un vid care duce la scurgerea laptelui. Este o metodă de utilizat în regim de ,,urgență’’, dar nu pe termen lung, deoarece poate duce la apariția ragadelor.
Revista Margot: Este mai anevoios procesul de lactație în cazul mamelor care nasc prin cezariană, spre deosebire de cele care nasc natural?
Anca Bălășoiu: De multe ori mama care naște prin cezariană, în primele 24 de ore stă în terapie intensivă, nu se poate ridica din pat. Ea nu se poate ocupa de copil pentru că nu se simte bine. Alteori, lactația la mama care naște prin cezariană întârzie să apară, și se poate instala în a doua sau a treia zi, după naștere.
Mama poate stimula producerea laptelui punând copilul la sân imediat cum aceasta intra in contact cu copilul.
În această perioadă copilul nu poate rămâne nemâncat și trebuie hrănit. Majoritatea maternităților care promovează alăptarea la sân oferă copilului suplimentul cu seringa sau lingurița, tocmai pentru ca acesta să nu se obișnuiască cu tetina biberonului.
La mamele care nasc prin anestezie totală, nu se recomandă alăptarea în primele 24 de ore, din cauza substanțelor anestezice folosite în timpul nașterii.
Recomand ca mamele să schimbe sânii la fiecare masă. O masă la stâgul, o masă la dreptul. Sunt situații când copilul ,,face pasiune pentru un singur sân’’ , adica nu dorește să sugă decât de la sânul drept sau de la sânul stâng. Dacă copilul refuză să mănânce la un sân, pe celălalt trebuie să-l mulgă în așa fel încât dimensiunea sânilor să rămână aceeași în ambele părți.
Revista Margot: Cât de eficientă este proba suptului?
Anca Bălășoiu: După naștere mamele au fobia cântarului. Dacă ele vor să vadă cât au mâncat copiii ar fi bine să cântărească copilul înainte și după supt, pe mesele în cursul a 24 de ore, niciodată la o singură masă pentru a vedea cât a mâncat cel mic.
Dacă vrem să monitorizăm greutatea copilui, acest lucru se face la 10-14 zile, și nu zilnic.
Sursa foto: Școala Mamei
Revista Margot: Ce alimentație ar trebui să aibă mama pe perioada alăptării?
Anca Bălășoiu: Ar trebui să evite alimentele care balonează, care constipă. Să acorde atenție alimentelor picante, pentru că și laptele poate deveni puțin iute, sau legumelor cu miros și gust proeminent, precum usturoiul.
Aceste precauții depind și de alimentația mamei din timpul sarcinii, ceea ce o deranjează pe mamă, îl va deranja și pe copil. Poate testa aproape orice, pentru a vedea cum se simte. Alimentele ce sunt ,,suspectate’’ că pot afecta copilul pot fi gustate, dar în cantități mici.
De asemenea, trebuie evitat alcoolul, berea nu crește lactația, contrar mitului. După trei beri există riscul ca cel mic să intre în comă alcoolică, deoarece alcoolul din bere ajunge în laptele matern.
Meseria de mamă este cea mai grozavă din lume, nu poți ști asta până nu devii una. Sentimentele acestea nu le puteți regăsi în altă parte.
Anca dorește ca în curând să pună bazele unui curs pentru bunici, în care să desființeze toate miturile legate de creșterea și îngrijirea unui copil, și la care vă va aștepta cu mare drag.