Dacă ești părinte trebuie să ai grijă la cum i te adresezi copilului astfel încât să nu-i subminezi încrederea.
Fie că sunt spuse la nervi sau din întâmplare, unele expresii duc la destabilizarea echilibrului emoțional al celor mici.
Uneori, le folosim fără să realizăm că au un impact major asupra conștiinței copiilor noștri.
Iată câteva fraze pe care nu trebuie să le folosești atunci când te adresezi copilului
– „Ești prost” sau „ești bun de nimic!”
Acestea sunt cele mai josnice cuvinte care sapă adânc în sufletul copilului tău și care îi zdruncină din temelii stima de sine.
Copilul tău va crește cu impresia greșită că nu este capabil să facă ceva bun. Că nu se descurcă și că este limitat intelectual.
Evită pe cât posibil să le pronunți sau mai rău, să le adresezi copilului sau apropiaților.
– „Ia uite..ai greșit! Nu ești în stare să faci nimic bun!”
Noi adulții uităm că am fost cândva copii și că la început am făcut și noi greșeli.
Până la urmă nimeni nu s-a născut învățat.
Nu degeaba se spune că: „omul, cât trăiește, învață”.
Când greșim noi, căutăm vina în altă parte.
În schimb, dacă cei mici greșesc, suntem de cele mai multe ori necruțători.
Nu pretinde copilului să fie perfect.
În loc să îl înveți să nu mai greșească, mai bine învață-l cum să repare sau să găsească soluția problemei.
– „De ce nu poți fi și tu ca ceilalți copii/ca fratele/sora ta?”
O frază des întâlnită în sânul familiilor numeroase și nu numai.
Compararea cu alți copii sau membri ai familiei duce la apariția frustrărilor.
Sau, chiar se poate ajunge la rivalitatea acerbă dintre frați.
Mai mult, frecvența comparație cu ceilalți are drept consecință apariția complexului de inferioritate.
Nu uita că fiecare copil este unic în felul său.
– „Ești o rușine pentru familie!”
O frază cu impact emoțional foarte mare.
Părinții folosesc deseori expresia atunci când cel mic a luat vreo notă mică la școală sau când a făcut o boacănă.
Folosind această frază nu faci decât să îl demoralizezi și mai mult.
Nu cred că cineva ar deveni mai competitiv sau mai ambițios după ce ar auzi astfel de cuvinte.
– „Taci, tu ești mic și nu ești în măsură să vorbești/ să îți spui părerea!”
O concepție total eronată.
Un copil nu trebuie să tacă și să lase loc adulților să vorbească doar pentru că sunt mai mari.
Din contră, ar trebui încurajat să își exprime punctul de vedere.
Reprimându-i dreptul la exprimare, îi insufli ideea că este incapabil să gândească sau să ia vreo decizie.
Lipsa încrederii în forțele proprii și sentimentul de inferioritate sunt principalele consecințe ale stimei de sine scăzute.
Copilul este nesigur și nu îndrăznește să ia decizii singur.
Adesea, se învinovățește pentru eșecurile suferite chiar dacă nu au survenit din cauza lui.
Fii alături de copilul tău și în loc de critică oferă-i dragoste și înțelegere! Ai răbdare cu el, abia începe să cunoască lumea! Nu-i zdruncina încrederea folosind cuvinte care dor. Părinții trebuie să fie alături de copiii lor și să îi susțină indiferent de succes sau eșec.