Febra la bebeluşi – ce e de făcut?

Febra apărută la copilul mic reprezintă unul dintre simptomele care îngrijorează cel mai des mămicile. Este, de asemenea, şi unul dintre motivele frecvente pentru care se apelează la sfatul pediatrului.

Întrucât febra este un simptom foarte comun, poate avea o multitudine de cauze. În unele situații aceasta debutează fără a fi însoţită de alte simptome, alteori completează tabloul clinic al unei boli alături de diferite semne de boală.

De obicei, copiii mici fac febră din cauze minore, precum o răceală de sezon sau cunoscutul „roşu în gât”. Totuşi, uneori, în spatele febrei se ascund afecţiuni deosebit de grave, iar episoadele febrile puternice pot pune în pericol sănătatea şi chiar viaţa bebeluşului.

Ce înseamnă febră şi cum se măsoară

Indiferent de situaţie, se consideră febră orice temperatură care depăşeşte 38°C (măsurată intrarectal) sau 37,5 °C (măsurată axilar). La bebeluşi şi copii mici, temperatura se poate măsura în diferite părţi ale corpului, în funcţie de tipul termometrului disponibil. Astfel, măsurarea temperaturii intrarectale (recomandată copiilor cu vârsta sub 2 ani) se face cu termometrul clasic, cu mercur, sau cu termometrul digital. Modalităţi mai comfortabile pentru bebeluş, dar mai costisitoare din punct de vedere financiar, sunt termometrul axilar cu măsurare instantanee, termometrul timpanic sau termometrul tip suzetă.

De reţinut că, în funcţie de calea aleasă pentru măsurarea temperaturii, valorile normale sunt diferite: rectal 36,6-38 °C; axilar 34,7-37,3 °C; oral 35,5-37,5 °C; timpanic 35,8-38 °C.

În funcție de durata episoadelor febrile, se poate vorbi de febră acută, atunci când temperatura corpului depăşeşte valorile normale timp de 2-4 zile, de febră de durată medie, de 5-7 zile, şi de febră prelungită, care persistă 10-15 zile.

Cauze posibile

Febra este un fenomen fiziologic şi reprezintă un răspuns normal al organismului la acţiunea unor factori de ordin bacterian sau viral.

Lista infecţiilor care pot provoca febră nou-născutului este una foarte lungă. Iată doar câteva exemple de microorganisme cu risc de a fi contactate de bebeluş mai ales în primele săptămâni sau luni de viaţă: citomegalovirus, adenovirus, herpex, streptococ B, E. Coli, Listeria, Salmonella, Staphyloccocus Aureus, Streptococcus pneumoniae, meningococ, toxoplasma şi multe altele.

Creşterea temperaturii corporale a sugarului are loc şi în cazul administrării unor vaccinuri sau a altor tratamente, cât şi atunci când funcţia de termoreglare este ineficientă. În situaţii mai rare, febra poate indica boli neoplazice, boli de colagen sau inflamatorii, dar şi producerea unei intoxicaţii.

Factorul declanşator al febrei influenţează şi durata acesteia. De exemplu, bolile infecţioase specifice vârstei copilăriei (rujeolă, rubeolă, scarlatină etc;), diversele patologi din sfera ORL  (otite, sinuzite, faringite etc;) şi infecţiile urinare sau gastrointestinale determină, de obicei, febră acută, ce nu depăşeşte câteva zile. În schimb, episoadele de febră prelungită sunt caracteristice bolilor inflamatorii intestinale, infecţiilor de la nivelul oaselor şi articulaţiilor, endocarditei sau bolilor neoplazice.

Complicaţii ale febrei

Atunci când febra este mai mare de 38,5 °C şi creşte rapid există riscul apariţiei unor complicaţii precum:

• Convulsiile febrile. Apar în special la copiii mici, sub cinci ani, şi se manifestă prin spasme epileptice şi pierderea de scurtă durată a cunoştinţei. La copiii dezvoltaţi normal, convulsiile febrile ţin de la câteva secunde la câteva minute (maximum 15 minute) şi nu au consecinţe pe termen lung. La copiii cu probleme de dezvoltare psihomotorie, convulsiile febrile pot fi mai de durată şi însoţite de complicaţii. O parte dintre copiii care au trecut printr-un episod de convulsii febrile prezintă risc crescut de recurenţă a acestora (circa o treime), cât şi risc de a dezvolta epilepsie (o consecinţă mai rar întâlnită, cu prevalenţă la copiii cu deficienţe neurologice şi la cei cu convulsii febrile complexe).

Convulsiile febrile pot fi prevenite prin tratament medicamentos. Dacă un copil mic are antecedente de convulsii febrile sau febră de peste 38,5°C, mama trebuie să se adreseze medicului pentru prescrierea tratamentului adecvat.

• Deshidratarea. Este o altă complicaţie a febrei ridicate şi prelungite şi poate fi recunoscută după semne ca extremităţi reci, gură uscată, puls slab, senzaţie de sete accentuată, scădere rapidă în greutate.

Măsuri în cazul apariţiei febrei

În timpul episoadelor febrile, mama trebuie să urmărească atent starea bebeluşului. Febra poate fi foarte periculoasă pentru sugari, în special pentru cei cu vârsta mai mică de trei luni.

Posibile semne de alarmă:

• Febră peste 39°C;
• Plâns continuu şi neconsolat;
• Stare de letargie;
• Dificultăţi de respiraţie şi/sau înghiţire;
• Tegumente reci, palide sau cianozate;
• Erupţie la nivelul pielii;
• Apariţia convulsiilor.

Dacă mama observă că starea bebeluşului se deteriorează şi acesta prezintă astfel de simptome trebuie să apeleze de îndată la serviciul de urgenţă.

În schimb, dacă febra are intensitate medie, bebeluşul este activ, se hrăneşte/ hidratează etc, poate continua la domiciliu tratamentul instituit la recomandarea medicului de familie sau pediatrului.

Pentru a ajuta copilul să suporte mai uşor starea de febră este bine ca:

• Hrana şi mai ales hidratarea să fie corespunzătoare acestei situaţii;
• Copilul să fie îmbrăcat lejer;
• Temperatura din cameră să se situeze între 18-20 °C;
• Să se tamponeze pielea copilului cu un burete sau un prosop îmbibat în apă puţin călduţă;
• La băiţă, apa să fie cu câteva grade mai mică decât temperatura corpului;
• Să se asigure o bună odihnă a copilului.

În ceea ce priveşte tratamentul medicamentos, acesta trebuie administrat după consultarea medicului. În general, pentru febră de peste 38 °C se administrează preparate antipiretice (care scad febra), însă acestea nu trebuie folosite în exces. Antibioticele sunt necesare doar dacă există premisele unei infecţii bacteriene.

Cu timpul, orice mamă învaţă să gestioneze tot mai eficient starea de febră a copilului şi să evalueze corect gradul de gravitate al acesteia. Când tratamentul şi măsurile instituite sunt cele potrivite, copiii trec fără probleme peste episoadele de febră şi se refac extrem de repede.

Bebeluşi sănătoşi să aveți!