Familii de români în străinătate: Viața cu copii, în Oman – Partea a III-a
Revista Margot: Particularități ale țării? Ce lucruri pe care nu le-ați mai întâlnit în altă parte v-au șocat? Sau ce anume ți-a fost greu să înțelegi/să accepți în noua cultură?
Corina: O, am o listă lungă:
– Clima
Iarna e bine, sunt vreo 25-30 de grade Celsius ziua, vreo 18-25 seara, minunat.
Dar din aprilie până în octombrie sunt 40+ de grade.
Și te astepți să vină răcoarea de seară și…surpriză, ea nu vine nicodată.
Nu este nici o diferență între zi si noapte.
Ziua sunt 45 de grade, seara vreo 43. Și umiditatea este de 80-90%. Nu te obișnuiesti niciodată, doar înveți să accepți că plimările au loc mai mult la mallm unde este aer condiționat.
– Nu există „walking distance”(trad. distanță de mers)
Totul este pe distanțe mari, au străzi, autostrăzi, infrastructură, asta e de bine.
Dar petrec același timp în masină ca și în București, doar că la 120 km/h vs. stat în trafic.
– Îmbrăcămintea
Felul în care îsi acoperă unele femei fața mă face să mă simt ciudat și să le compătimesc. Este o diferență culturală pe care nu o pot accepta.
La început, am crezut că îsi acoperă fața în funcție de statut (nemăritată, măritată, văduvă), dar apoi am aflat că gradul de acoperire a feței este direct proporțional cu gelozia bărbatului.
– Tratamentul celor care prestează muncile necalificate (indieni, filipinezi, thailandezi etc.)
Este o formă de sclavagism modern la tot pasul.
Nu trebuie să cobori din mașină la benzinărie pentru că un angajat de origine indiană pune benzină în locul tău, tu achiți doar și apoi pleci.
La unele restaurante, localnicii opresc în față, parchează, claxonează si tot un angajat indian vine să ia comanda si să aducă mâncarea la pachet.
Bonele de origine filipineză au uniforme și merg în spatele cetățenilor omanezi fără să li se permite să „comenteze”. Copiii au același comportament față de ele.
În construcții, cetățeni indieni angajați la negru muncesc vara la temperaturi groaznice (autăritățile maschează temperatura reală din timpul verii pentru că este interzisă munca la peste 50 de grade Celsius).
Au fost multe situații în care m-am simțit prost pentru că sunt caucaziană, am fost lăsată în față la cozi doar din cauza culorii pielii și, chiar dacă refuzi să accepți acest tratament preferențial, până la urmă situația devine din ce în ce mai ridicolă pentru că omanezii insistă sau sunt surprinși de refuzul tău.
– Lipsa animalelor de companie
E plin de pisici vagaboande și eu sunt miloasă cu animalele, expații le adoptă sau le mai hrănesc, dar omanezii nu sunt fani animale de companie.
Nu acceptă câinii în parcuri și sunt reguli stricte când vine vorba de transportul animalelor din/în Oman.
Este dificil și când trebuie să închiriezi apartament pentru că puțini acceptă un animal de companie.
– Dacă încalci legislația în trafic și ești surprins, riști să fii închis pentru 24 de ore și să primești amendă.
Am doi prieteni care au pățit asta din cauza unei greșeli de conducere în trafic.
– Anumite practici locale
În prima excursie prin Oman, într-un wadi (vale plină de verdeață între munți secetosi), am fost surprinsă de practicile unei adunări de localnici. Aceștia aveau puști asupra lor și efectuau niște dansuri tribale, în cerc, m-am speriat și am plecat. Am aflat apoi că acest lucru este normal, acestea sunt practicile lor când merg la grătar și se distrează. Portul armelor nu este interzis.
Nu am mai văzut niciodată asta si nu e neapărat ceva comun, dar în acel moment am fost șocată.
– Totul se întâmplă foarte lent
De la statul la coadă la supermarket, până la orice serviciu pe care îl accesezi, trebuie să aloci acestor acțiuni dublul timpului cu care ești obișnuit să o faci.
Omanezii nu se supără niciodată, pot astepta oricât, nimeni nu se grăbește, poți face o sută de plângeri în încercarea de a îmbunătăți procesul de așteptare, dar în zadar.
Așa sunt ei, mereu pe „slow motion” și cu „Inshallah” ( trad. „Cu voia lui Allah”) pe post de confirmare.
Comenzile online și livrările la domiciliu sunt aproape inexistente.
– Occidentalii, luați drept exemplu de civilizație, odată scoși din mediul lor cu sisteme bine puse la punct surprind printr-un comportament needucat. Nu toți și nu în orice context, dar există suficiente exemple ca să devină relevant pentru mine.
Aceștia conduc chiar dacă au o alcoolemie ridicată, aruncă gunoaie oriunde se duc, tratează oamenii care prestează munca „de jos” cu superioritate sau batjocură.
Am înțeles că ceea ce uneori noi judecăm ca fiind „mai civilizați ca noi” înseamnă de fapt lipsă de interacțiune.
– Copiii care tratează bonele de origine filpineză ca și când ar avea o poziție inferioară lor
– Numărul mare al copiilor cu dizabilități
Numărul copiilor cu dizabilități este mai crescut decât în alte state din cauza căsătoriilor între rude apropiate.
Un alt motiv este de asemenea faptul că nu se fac teste de identificare a bolilor în timpul sarcinii, decât la cerere, pentru că oricum avortul e interzis.
– Lipsa de drepturi a femeilor
Relațiile dintre un bărbat și o femeie nu sunt bazate pe respect. Adeseori familia este rezultatul unui aranjament contextual și financiar.
Joacă omaneză
Revista Margot: Există lucruri de care te-ai putea lipsi? Ce te agasează cel mai tare în țara de adopție?
Corina: Mă pot lipsi de toate cele de mai sus.
Nu pot spune că mă agasează, mi-am găsit propriul sistem în care găsesc lucruri care îmi plac, dar sunt lucruri pe care refuz să le accept ca fiind normale, chiar dacă înțeleg că deocamdată, în acest stat, așa funcționează lucrurile.
Pentru o idee generală a întregului interviu citește și:
Fotografiile prezentate în cadrul articolului fac parte din arhiva personală a Corinei.
Băiețel omanez, sursa foto: Pixabay
