Experiențe ale copilăriei părinților, pe care copiii noștri nu le vor trăi vreodată
Să reflectăm puțin asupra copilăriei părinților din ziua de azi…
Mulți dintre noi am crescut cu cheia de gât, bătând mingea în spatele blocului, murdărindu-ne sau bălăcindu-ne toate ziua în câte o baltă.
Lumea în care trăim s-a schimbat însă, avem acum internet, cursuri de mindful parenting, tablete, telefoane ș.a.m.d.
Te-ai gândit vreodată că fetița sau băiețul tău nu vor experimenta niciodată anumite lucruri care au dat farmec copilăriei tale din anii ’90 sau chiar din perioada comunistă?
Să încercăm să ne gândim la cele mai dragi amintiri ale tale de când erai doar un copil.
1. Vacanțele cu părinții pe vremea când nu existau sistemele de navigare
Tu și fratele tău cu siguranță erați co-piloți.
Și da, au existat câteva momente în care v-ați rătăcit pe cărări necunoscute.
Dar vă aduceți aminte râsetele și veselia momentului în care în sfârșit descopereați drumul cel bun.
2. Fotografiile pe film
„Spune Brânză”!
La ziua celei mai bune prietene, la piscină sau în vacanță, aparatul foto era nelipsit de la majoritatea evenimentelor de marcă.
Trebuia însă să aștepți o săptămână până să poți vedea pozele.
Puteai să fi închis ochii în toate pozele, nu prea mai aveai ce să faci apoi când fotografia era deja developată.
Dar asta înseamnă spontaneitate și cele mai haioase imagini din albumele noastre de fotografii au fost surprinse pe film.
3. Scrisorile prietenilor plecați în vacanță
Poate încă mai poți găsi prin sertarele tale scrisori sau vederi pe care prietenii tăi ți le trimiteau când plecau în vacanță.
„Salutări de la mare” sau pagini întregi în care ți se povesteau noi experiențe.
Parcă cerneala păstrează mai bine și redă anumite sentimente decât un mesaj trimis pe Whatsapp.
4. Agenda telefonică sau învățarea pe de rost a numărului de telefon al celui mai bun prieten
„Bună, sunt Daniela, aș putea vorbi vă rog cu Ana? Nu este acasă? Când se întoarce?”
Bilețele cu numere de telefon formate din șase numere, repetițiile pe care le aveai în gând înainte de a suna, emoțiile pe care le resimțeai atunci când la telefon răspundeau părinții prietenilor, toate aceste lucruri sunt dulci și fermecătoare acum, nu?
5. Stabilirea unui loc de întâlnire
„Ne vedem la 7 pe terenul de fotbal”
Cam așa ne dădeam întâlnire cu prietenii noștri în copilărie.
Unul dintre noi își putea face apariția mai devreme, nu exista vreun mod rapid de a anunța o eventuală întârziere.
Cu toții ne dădeam însă silința să ne respectăm angajamentul luat, chiar dacă eram doar niște copii.
5. Înregistrarea pe casete a unor cântece de la radio
În anii ’90 adolescenții ascultau la greu muzică, rock, hip-hop, de tot felul.
Cum nu aveam bani să ne cumpărăm casetele originale, mulți dintre noi înregistrau piesele care se cântau la radio. În anii 2000, am mai evoluat puțin și am trecut la CD-uri.
Calitatea proastă a înregistrării nici nu conta, atâta timp cât puteam auzi muzica preferată.
6. Internetul Dial-up
Dura o veșnicie până să se încarce ceva.
Cu toții cunoșteam și jucam aceleași jocuri: Supaplex, Snake sau Mortal Kombat.
Să nu uităm de Mirc: „ASL, PLS!