Atunci când sunt mici, copiii se confruntă deseori cu durerile de gât. Acestea provoacă febră și, până la apariția altor complicații, nu e decât un pas.
Pentru a scăpa de acest coșmar, mulți părinți se întreabă: oare e bine ca micuțului să îi fie extirpate amigdalele?
În anii trecuți, operațiile de îndepărtare a amigdalelor erau destul de frecvente. Amigdalita nu trebuie deloc neglijată – susțin medicii , dar nu orice „roșu în gât” înseamnă amigdalită infecțioasă.
De ce apare amigdalita și cum se tratează?
Amigdalita este cauzata de inflamatia amigdalelor. Amigdalele palatine sunt două formaţiuni de ţesut limfatic, localizate de o parte şi de alta a gâtului. Inflamația lor se produce, în general, din cauza infecțiilor banale sau specifice. Dar există și o serie de alți factori precum alergii, noxe, carențe sau excese alimentare, tulburări digestive sau endocrine. Amigdalele sunt vascularizate, iar pe suprafaţa lor există „mici buzunare” – cripte amigdaliene. Funcţia principală a amigdalelor este aceea de a proteja organismul de infecţii.
Amigdalita se tratează în funcție de cauza apariției ei. Infecţiile virale trec de la sine, iar copilului i se administrează doar antitermice și antiinflamatoare, pentru ca febra să fie ținută sub control.
În cazul în care amigdalita este de origine bacteriană, atunci se apelează la tratamentul cu antibiotice. Tratamentul trebuie să fie administrat complet, chiar dacă simptomele dispar după câteva zile. În caz contrar, există riscul ca infecţia să se reinstaleze.
De cele mai multe ori, amigdalita induce stări proaste la nivelul întregului organism al copilului. Simptomul cel mai cunoscut este inflamarea gâtului. Alte efecte sunt febră, dureri de cap, dificultate la înghițire, respirație urât mirositoare, răgușeală, respirație greoaie, deshidratare.
Este bine sau nu să extirpăm amigdalele copilului?
Operația de îndepărtare a amigdalelor se numește amigdalectomie. În trecut, era cea mai eficientă metodă de reducere a infecțiilor. În prezent, această operație se recomandă doar în caz de infecții recidivante sau în caz de obstrucție a căilor aeriene. Potrivit statisticilor, în 1965, numai în America se realizau în jur de un milion de operaţii de extirpare a amigdalelor la copii sub 15 ani. Până în 2016, numărul acestor intervenţii a scăzut la jumătate.
Operația de extirpare a amigdalelor poate fi efectată începând cu vârsta de doi ani. Această intervenție este de două feluri: totală – când amigdalele sunt complet îndepărtate și parțială, când se păstrează o mică parte din țesutul amigdalian. Durează aproximativ 30 de minute și se realizează sub anestezie generală sau locală. Durata de spitalizare a copilului este de minimum două zile iar perioada de recuperare este de aproximativ zece zile. După interventia chirurgicală, este posibil ca vocea copilului sa fie puțin modificată. Pe toată perioada convalescenței, copilul trebuie să bea foarte multe lichide.
Totuși, înainte de a apela la această operație, părinții sunt sfătuți să consulte părerea unuia sau mai multor medici specialiști, în care să aibă încredere. Întotdeauna, decizia de a apela sau nu la o astfel de intervenție, trebuie luată în urma unei analize clinice atente si a examenelor de laborator.
Când ar trebui scoase amigdalele?
Rolul amigdalelor este foarte important în copilărie, în special în primii trei ani de viață, acestea fiind importante în devoltarea sistemului imunitar (ele secretă imunoglobuline). Nu s-au găsit dovezi cum că îndepărtarea amigdalelor după vârsta de trei ani ar reduce imunitatea.
Extirparea amigdalelor este indicată în cazul copiilor care au făcut, în decursul unui an, între 5 și 7 episoade de infecție. Alte situații care impun intervenția chirurgicală sunt:
· copilul face episoade repetate de amigdalită
· amigdalita acută nu se ameliorează chiar dacă au fost administrate antibiotice
· copilul are dureri acute de gât, iar acest lucru îl împiedică să bea și să mănânce normal
· amigdalele blochează calea aeriană, favorizand sindromul de apnee obstructivă în timpul somnului
Amigdalele sunt porți de apărare a organismului în fața unor numeroase infecții, iar prin îndepărtarea lor, se eliberează căile de acces ale microbilor ori a bacteriilor în organism. Scoaterea amigdalelor este o măsură extremă şi se recomandă doar celor care întâmpină probleme în a respira sau au tumori pe amigdale sau atunci când amigdalele devin organe bolnave, susțin aceiași medici.
Pe de altă parte, părinții ar trebui să știe că atunci când cel mic se plânge de dureri în gât, nu este vorba întotdeauna despre amigdalită infecţioasă. Roșul în gât apare, uneori, din cauza schimbărilor bruşte de temperatură sau a consumului de lichide foarte reci. Medicii avertizează că, în sezonul rece, roşul în gât este foarte frecvent la copiii până la 10-12 ani şi nu necesită tratament cu antibiotice.
Riscuri care apar în urma extirpării amigdalelor
Deși intervenția de scoatere a amigdalelor nu este dureroasă (fiind făcută sub anestezie), mulți copii se confruntă cu o serie de complicații. Potrivit studilor, copiii care și-au extirpat amigdalele au făcut mai des faringo-laringite decât cei ale căror amigdale nu au fost extirpate. Faringo-laringetele au apărut în special în timpul verii, când cei mici sunt tentați să mânânce înghețată sau să bea lichide reci.
Potrivit unor studii citate de health.harvard.edu, unul din 5 copii suferă o complicaţie în urma unei operaţii de extirpare a amigdalelor. Cea mai comună afecțiune întâlnită după operație este dificultatea de a respira, care afectează unul din 10 copii. Hemoragiile afectează 1 din 20 de copii şi pot avea loc la zile după operaţie, după ce copilul este deja acasă. Pe de altă parte, medicii spun că sunt mulți părinți care refuză intervenția chirurgicală la copii, ținând cont de ceea ce au citit pe internet.
În situatiile în care chiar se impune amigdalectomia, medicii susțin că metodele de intervenție moderne, dar și tratamentul administrat au dus la scăderea complicațiilor și a durerilor post-operatorii.
Decizia trebuie luată în urma unui consult medical și a unei discuții cu cel mic pentru a afla exact gravitatea stării sale și a hotărî împreună ce veți face mai departe.