Despre timpul petrecut cu copilul în natură

Încă din prima zi de când Noria a ieșit din maternitate, am stat toți trei în parc.

I-am arătat natura, păsările și lacul. A stat puțin trează și a adormit imediat. După aceea, chiar dacă era abia luna martie și ea avea doar câteva zile ieșeam cu ea afară zilnic, desi vremea nu devenise încă așa de frumoasă. Noria însă adora să respire aer curat, când o scoteam afară, adormea instantaneu.

Am plimbat-o chiar și pe ploaie ușoară, fiind protejată de husa de la căruț. Când auzea zgomotul picăturilor pe căruț adormea imediat. După ce a crescut ceva mai mare și a început să meargă, nu prea mai dormea în căruț, ci doar în marsupiu. Însă tot afară dormea cel mai bine. Dacă mă opream, se trezea, și o purtam în locuri unde auzeam păsări care cântau. Asta o liniștea și o făcea să adoarmă. Am stat foarte mult timp afară în primii doi ani ai Noriei. Micuța nu făcea decât să doarmă, să mănânce și să se joace toată ziua în parc.

Am continuat să petrecem din ce în ce mai mult timp în natură. Păduri, munți, plaje, parcuri – nimic nu ne-a scăpat. Cred că unul dintre cele mai bune lucruri pe care îl poți transmite copilulului tău este iubirea față de natură.

Planetă noastră a început să sufere din ce în ce mai mult din cauza problemelor de mediu, iar dacă vrem ca ai noștri copii să ducă o viață fericită în continuare, ar trebui să le insuflăm respectul și dragostea pentru natură.

Dacă îți expui în mod regulat copilul la natură, o să vezi că îi va plăcea foarte mult și cu timpul va începe să aprecieze statul afară și să îți solicite chiar el acest lucru.

Când Noria avea 5 luni, am plecat cu ea la munte, unde am făcut un traseu ușor până la Babele.

Am urcat pe jos de la cabana Plaiul Foii. Detalii despre traseul nostru puteți citi aici .

Ea a stat în marsupiu, iar aerul de la munte, liniștea și priveliștea i-au plăcut foarte mult.

Era toată un zâmbet. Plus că a dormit foarte bine apoi. La scurt timp, am mers cu Noria la mare, iar când avea 1 an și 4 luni am fost cu ea prima dată la cort.

Experiența de a locui două săptămâni în aer liber i-a priit din plin. Avea foarte multă libertate de explorare, se juca tot timpul și nu trebuia să ne stresăm că varsă ceva pe jos sau că se murdărește.

Câteva luni mai târziu am mers in Thailanda și am stat la un bungalow pe plajă, unde Noria era efectiv toată ziua pe afară, mai puțin în timpul orelor de somn. Aveam o mică bucată de plajă unde stăteam cu orele. Acolo Noria a învățat foarte multe lucruri, despre forme, texturi, crabi, apă, diverse materiale.

Apoi, în alt an de vacanță la malul mării, am stat într-o rulotă și am reușit să o învățăm să facă la oliță. Chiar dacă locuiam la rulotă, eram mai tot timpul pe afară. Am lăsat-o mult în fundulețul gol, fără scutec și țineam olița pe lângă rulotă, la îndemână. La finalul celor 2 săptămâni învățase cu succes să o folosească.

Pentru noi, antrenamentul la oliță l-au reprezentat acele două săptămâni de stat în aer liber și efectiv nu ne-am stresat deloc. Ne-a ajutat foarte mult acest timp petrecut în aer liber și am scăpat ușor de o etapă care poate fi dificilă pentru majoritatea părinților.

Acum, ce ziceți, vă mai întrebați dacă este bine pentru copilul vostru să stea afară ? Dacă nu sunteți foarte hotărâți că statul afară îi ajută mult pe copii, va încurajez să dați o șansă naturii și să petreceți cât mai mult timp în aer liber.

O să vedeți că sunt multe beneficii: o sănătate mai bună, un copil mai liniștit, care a avut ocazia să își elimine energia, poftă de mâncare și somn adânc.