Inițial, atenția mi-a fost atrasă de un articol al Cristinei Oțel: https://www.cristinaotel.ro/o-zi-in-care-nu-trebuie. Am început apoi să mă gândesc tot mai mult la aceast lucru și să încerc să fiu atentă la propriul meu mod de acționa. Devenisem oare și eu obsedată de această nevoie de „a trebui”?
La scurt timp după, o conversație între mine și copilul meu mi-a semnalat adevărul:
– Draga mea, trebuie să te îmbraci mai repede. Este târziu și suntem în întârziere (sunt ignorată cu desăvârșire)
– Vreau să mă asigur că ai înțeles ce am zis mai devreme. Trebuie să ne grăbim căci întârziem la engleză.
– Bine, mami, dar tot timpul trebuie ceva. Mie nu-mi trebuie toate lucrurile astea, înțelegi?
Această răbufnire a copilului meu m-a pus pe gânduri, căci a fost ca un semnal de alarmă. Un semnal cum numai copiii îl pot trage, în modul lor simplu și deschis de a vedea lumea.
Cea mică avea dreptate: acel „trebuie” apărea mereu între noi. Și mai mult decât atât, acel cuvânt „trebuie” era al meu. Însă cumva reușeam să îl răsfrâng, fără să îmi dau seama, și asupra ei.
„Trebuie să mergem la cumpărături. Trebuie să ajungem la pictură.”
Mereu câte un „trebuie”.
sursa foto: Pinterest
Așadar, cum scăpăm de acest „trebuie” și cu ce îl înlocuim?
Primul pas și cel mai important este să conștientizăm că avem o problemă.
Mai apoi, nu ar fi rău să luăm câte-o pauză de la viteza nebună cu care se desfășoară viețile noastre și să ne analizăm comportamentul cu mare sinceritate. Pentru a înțelege astfel de unde provine acea problemă. Este din lipsă de organizare sau ascunde ceva mai profund?
Mai apoi, poate nu ar fi o idee rea să-l folosim pe „trebuie”doar atunci când este cu adevărat necesar. Este o chestiune de prioritizare a activităților zilnice și de a înțelege care sunt lucrurile cu adevăra timportante pentru tine sau familia ta.
Dacă trebuie să mergem la serviciu sau la pediatru în ziua în care copilul este bolnav ? Poate alte activități pe care le consideram absolut necesare, pot fi amânate.
De exemplu, vasele murdare pot fi spălate și o oră mai târziu sau a doua zi. Cina pe care trebuie să o pregătim seara poate fi înlocuită cu o pizza comandată acasă sau cu o simplă gustare cu pâine și unt.
Astfel, poate în viața noastră vor dispărea acei mulți „trebuie”și îi vom înlocui, treptat, cu „mi-aș dori”, „mi-ar plăcea” sau pur și simplu „vreau”.
Este clar că schimbarea nu se va întâmpla peste noapte și că va fi nevoie de timp pentru ca set-up-ul mental să se schimbe.
Dar cu siguranță, impactul asupra noastră și asupra celor din jurul nostru va fi unul pozitiv.