Debbie Stowe – Expat britanic, părinte de București
Dacă ești unul dintre părinții care locuiesc în capitală, cu siguranță ai auzit de Baby Bounce, un proiect care debordează de ritm și voie bună, prin care bebeii au șansa de a învăța limba engleză prin intermediul cântecelor și dansului.
În spatele acestui proiect inedit se află Debbie Stowe, o englezoaică care își crește cei doi fii, alături de partenerul său, în București.
Debbie este la origine jurnalist, însă prin intermediul proiectului Baby Bounce a încercat să suplinească o lipsă majoră de cursuri distractive și accesibile destinate părinților și copiilor români.
Aflăm de la Debbie ce înseamnă să trăiești parentingul pe ritmuri muzicale.
– Revista Margot: Hey Debbie, vorbește-ne puțin despre proiectul Baby Bounce.
– Debbie Stowe: Baby Bounce este un program muzical și de educație timpurie, distribuit în librăriile din Marea Britanie, Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă.
Baby Bounce are un mod de prezentare aparte, bebelușii sau todlerii se bucură de muzică, rime și jocuri cu degetele, în timp ce stau în poala părintelui.
Versiunea pe care eu o practic a fost concepută pentru copiii între 6-24 de luni (deși în general sunt destul de flexibilă și au participat în cadrul cursurilor mele bebeluși săltăreți, mai mici, dar și mai mari de atât). Cursurile mele de Baby Bounce au loc de regulă în fiecare vineri la Ludotech, între orele 10:30-11:45, o a doua sesiune având loc în aceeași zi de la ora 12:00.
– Revista Margot: Cum ți-a venit această idee și cum este primit cursul tău de către părinții români?
Debbie Stowe: Eu sunt din Marea Britanie și partenerul meu este din România, așa că mereu ne-am împărțit timpul între cele două țări.
Mi-am născut ambii fii în Marea Britanie, iar atunci când locuiam acolo găseam mereu atât de multe activități pe care să le fac cu copii mei (de trei ani jumate, respectiv aproape doi ani) – participam la grupuri de joacă, cursuri de muzică, sesiuni de masare a bebelușului, lectură la bibliotecă, înot etc.
Aveam tot felul de activități aproape în fiecare dimineață și după-amiază, iar de obicei acestea sunt destul de ieftine sau chiar gratis.
În București însă nu găseam însă atât de multe activități la care să ne înscriem, iar cursurile pe care le descopeream erau de cele mai multe ori destul de scumpe.
Deși nu am calificarea și pregătirea unei profesoare, de când m-am mutat în România am ajuns să predau destul de mult, pentru că românii chiar apreciază valoarea unui profesor vorbitor nativ. Am îmbinat astfel această lipsă a cursurilor pentru copii cu dorința mea de a întreprinde activități cu propria copii și mi-a venit idea de a înființa un grup care să confere copiilor români un avans în învățarea limbii engleze, alături un profesor nativ (în timp ce ofeream în același timp familiilor expate o modalitate ca piticii lor să rămână conectați cu cultura lor de origine).
Sunt atât de fericită de cât de bine a fost primit Baby Bounce. Aproape 100 de părinți au participat la acest curs, dar cel mai satisfăcător lucru este să vezi cum copii care vin în mod regulat câștigă încredere, participă la acțiunile efectuate în cadrul cursurilor și se alătură cântatului în cor. Părinții au remarcat „vibrațiile pozitive” ale grupului. Poate părea siropos dar este extrem de mulțumitor să remarci zâmbetele de pe fețele copiilor în timp ce cântă și dansează și modul în care părinții își privesc micuții în timp ce se distrează și fac progrese.
Cam așa arată o sesiune de voie bună la cursul Baby Bounce
– Revista Margot: Cât de rapid este procesul de învățare la un copil care are între șase luni și doi ani?
Debbie Stowe: Pot să dau un răspuns în primul rând ca mamă care observă în timp real, mai degrabă decât ca un specialist, așa că pot să spun că extrem de rapid.
Cercetările demonstrează că cea mai bună perioadă pentru învățarea unei limbi noi este copilăria timpurie. Copiii care aud vorbindu-se încă de la naștere două limbi în jurul lor, devin de regulă nativi în ambele limbi. Bineînțeles că cei mici nu pot învăța o a doua limbă din cărți, precum adulții sau adolescenții – ei au nevoie de ceva antrenant, interactiv și simplu. Învățarea prin intermediul cântecelor este ideală pentru cei mici pentru că ritmul muzical ajută la o înțelegere mai ușoară a cuvintelor. Proprii mei fii sunt bilingvi și am fost surprinsă de cât de repede și ușor învață.
– Revista Margot: Cum decurge interacțiunea dintre tine și părinți? Ce bariere ai întâmpinat?
Debbie Stowe: Părinții copiilor care vin la cursuri au fost minunați, atât de deschiși și binevoitori. Prin implicarea mea în educația copiilor lor și prin timpul prețios pe care îl petrec cu micuții lor ei îmi fac cel mai mare compliment, așa că pentru mine este o onoare să lucrez cu ei.
Probabil singura barieră de care m-am lovit este cea întâmpinată de fiecare mama care lucrează – lipsa timpului! Spre deosebire de celelalte cursuri de muzică destinate copiilor din București, Baby Bounce nu este o franciză – eu fac totul de una singură, de la înregistrarea albumelor, la promovare și programarea rezervărilor sau îndeplinirea cerințelor grădinițelor. Pe lângă asta am doi copii mici și o slujbă, sunt journalist liber profesionist, așa că este dificil să faci totul să se potrivească.
Baby Bounce reprezintă de asemenea o situație rapidă de învățare în măsura în care acesta este primul meu proiect de antreprenoriat. Așa că astfel învăț despre practicile de afaceri.
Debbie, în studiourile de înregistrare, pregătind CD-urile pentru cursul Baby Bounce
– Revista Margot: Ce înseamnă pentru tine să-ți crești copiii în România? Te-ai gândit vreodată să te muți înapoi în Marea Britanie? Care sunt avantajele și dezavantajele creșterii unui copil în București?
Debbie Stowe: Este grozav! Societatea românească este extrem de prietenoasă – poate nu în termeni ai facilităților oferite, este incredibil de exemplu că există atât de multe locuri de întâlnire pentru copii care nu au mese de schimb pentru aceștia – ci ai atitudinii față de cei mici. În Marea Britanie dacă copilul tău este puțin gălăgios în public s-ar putea să ai parte de priviri dezaprobatoare. Dar în România, majoritatea oamenilor sunt toleranți cu copiii.
În România chiar și oamenii pe care nu-i cunoști au tendința de a te ajuta, nu sunt atât de rezervați ca britanicii.
Nu avem în plan să ne întoarcem în Marea Britanie pentru moment. Bineînțeles, într-un fel îmi doresc să le ofer fiilor mei aceeași educație de care am avut eu parte în Londra, dar în prezent avem mai multe avantaje aici. Plus că prin prisma procesului Brexit, nu ne place direcția către care se îndreaptă societatea Marii Britanii.
În rândul avantajelor de a crește unui copil în București se numără:
– Societatea prietenoasă, oamenii săritori
– Parcurile frumoase
– Costul scăzut al traiului vieții – motiv pentru care nu trebuie să am un job full-time și mă pot bucura de primii ani de viață ai copiilor mei.
Dezavantaje:
– Foarte puține facilități pentru schimbarea bebelușilor, chiar și în locurile dedicate lor
– Costul exagerat al scutecelor – Nu-mi vine să cred!
– Puține activități dedicate celor mici – cele existente fiind extrem de piperate
– Necunoscuți care le spun copiilor că ar trebui să poarte căciulă deși afară nici măcar nu este frig
– Este greu uneori să mergi pe trotuar cu un cărucior pentru copii.
– Revista Margot: Care sunt lucrurile care îți lipsesc cel mai mult din Marea Britanie? La ce nu te-ai putut adapta în România?
Debbie Stowe: Mi-e dor de familie și prieteni, dar și de unele activități pe care le pot întreprinde acolo cu cei mici.
Îmi mai lipsesc supermarketurile de acolo, pentru gama largă de produse. În niciun caz nu îmi este dor de robinetele diferite pentru apă caldă și rece.
Cred că m-am integrat destul de bine, doar am venit aici în 2002, dar încă mi se pare mult prea direct stilul de a comunica aici și mult prea dur, lipsa serviciilor culturale și birocrația excesivă pot fi de asemenea foarte frustrante.
– Revista Margot: Ne poți împărtăți un cântecel pentru cititorii noștri?
Debbie Stowe: Părintele își așează copilul în poala sa, cu fața copilului spre el, și s ețin de de mîni, „legănându-se” într-o parte și în alta precum o barcă.
Cei doi cântă împreună:
Row, row, row your boat
Gently down the stream
Merrily, merrily, merrily, merrily,
Life is but a dream
Row, row, row your boat
Gently down the stream
If you see a crocodile
Don’t forget to scream! AAAAHHHH!
Să cântăm cu toții în cor acum!
