Cum creștem copii responsabili?

Când avem un copil, ne gândim că el este responsabilitatea noastră. Însă ni se întâmplă să uităm că, la rândul lui, trebuie să aibă responsabilități. Sigur că orice părinte vrea să-și ajute copilul cât de mult poate. Iar asta o putem face inculcându-i reguli și principii de viață care-l ajută să se simtă independent și capabil.

Nu există rețetă pentru a crește un copil responsabil, dar ne-am gândit la câteva principii care scurtează drumul spre responsabilitate.

1. Lăsăm locul așa cum l-am găsit sau mai curat

Sigur că e mult mai rapid să strângi tu jucăriile după cel mic.

Însă așa va învăța că el e responsabil doar de partea amuzantă.

Și se va aștepta ca mereu să vină cineva după el să se ocupe de partea „murdară”.

Cât e mic, puteți aduna împreună ce împrăștie.

Iar dacă faceți procesul plăcut, nu va fugi nici el de „chinul” adunatului sau ordinii.

Pe măsură ce crește, e bine să învețe unde e locul fiecărui obiect.

Astfel că se va putea descurca singur. P

oate că dormitorul lui nu va fi mereu lună și nu din prima, în orice caz.

Însă treptat, va reuși să se ocupe singur de ordonarea anumitor categorii de obiecte.

2. Apreciem încercările

Kinder-ul își exprimă dorința de a face clătite. Sau de a te ajuta la clătite.

Ai două variante. Fie îi interzici, sub pretextul că e prea mic, încercând de fapt să eviți o sesiune de haos în bucătărie.

Fie îi mulțumești și vă suflecați mânecile ca să vă apucați de treabă.

Este important să arătăm entuziasm în fața unui copil voluntar. Iar când asta îi vine natural, putem chiar să ne considerăm norocoși.

Nu mai trebuie decât să-i acordăm sprijinul și cadrul în care să-și manifeste dorința de a contribui.

Chiar dacă nu va fi un succes răsunător, este un prim pas spre reușită.

A-i reteza copilului avântul îl va face temător sau neîncrezător în propriile abilități.

Acolo unde știi că nu poate face totul singur, îl poți ajuta. Însă nu-l dirija cu ordine și porunci!

Arată-i cum se face și fii deschisă să accepți și metodele lui, atâta timp cât nu presupun vreun pericol. Și ține minte!

Chiar dacă îți va fi mai greu să repari ceva ce nu v-a ieșit, sunt tot clipe petrecute împreună. Iar ele sunt chiar mai prețioase decât experiența dobândită de copil.

3. Ne asumăm sentimentele și acțiunile

Cu toții avem momente proaste. Dacă ale adulților sunt scuzabile, de ce ar fi mai condamnabile ale celor mici?

Învață-l să navigheze printre stările lui și odată ce sentimentele negative trec, discutați despre cum poate repara ce nu merge.

Nu reprima sau nega ceea ce simte. Asta poate duce la refulare sau copilul nu se va mai simți bine în propria piele.

Explică-i că poate avea momente dificile și fără să se descarce pe ceilalți.

Dacă totuși mai are scăpări de felul acesta, trebuie să-și ceară scuze față de cei cu care s-a purtat urât.

Greșeala recunoascută este pe jumătate iertată, nu-i așa?

4. Lasă-l să gândească

Înainte de a sări cu răspunsul la întrebări legate de cum să facă ceva anume, întreabă-l ce crede că ar trebui să facă.

Cum vede problema pe care o are. Care consideră că ar fi un pas bun și cum crede că va arăta rezultatul.

Este un mecanism prin care îl pregătim să facă alegeri.

Dar mai ales, uneori mai important decât alegerile în sine, este chiar procesul de a alege.

Îi dezvoltăm astfel gândirea critică de la o vârstă fragedă. Iar el se va simți mai puternic văzând că poate rezolva orice.

Poți interveni oricând cu sugestii, lăsând loc deschis și propunerilor lui.

Însă nu faceți un obicei din a alege mereu varianta propusă de tine. E necesar să învețe să-și asume alegerile făcute.

5. Faceți un program scris

Tuturor ne e mai ușor când știm dinainte ce program vom avea. Ne ajută să ne concentrăm mai bine asupra a ceea ce facem acum.

În funcțiile de activitățile planificate, cel mic va învăța în timp cum să-și dozeze eforturile.

Treptat, va începe și să discearnă ce este esențial și la ce poate renunța.

De asemenea, este un bun exercițiu de a-și stabili prioritățile.

Atenție, nu insista ca prioritățile lui să fie aceleași cu ale tale!

Sigur că școala este importantă, însă ideal ar fi ca el să ajungă singur la această concluzie.

Astfel nu vei duce o luptă din care să ieși mereu „omul cel rău”.

Un copil organizat devine mai eficient. Iar asta se traduce în ușurința de a-și duce sarcinile la capăt.

Și ce e sentiment e mai plăcut decât satisfacția că ai realizat întocmai ce ți-ai propus?

6. Nu dăm vina pe altul

Atunci când lucrurile nu merg cum ne-am dori, cel mai ușor este să găsim vinovați.

Vremea e de vină pentru că am întârziat, nu faptul că nu ne-am pregătit hăinuțele de cu seară știind prognoza.

Profesorul e de vină pentru nota mică, nu eu că nu am întrebat când am avut o nelămurire.

Și lista e interminabilă. Atenție! Pentru a avea efect, trebuie și noi ca părinți să evităm să dăm vina pe factori externi pentru nereușitele noastre.

Voi ce alte reguli „sfinte” folosiți pentru a vă responsabiliza copilul?