Toate domeniile profesionale din România se confruntă cu o lipsă a forței de muncă.
Salariile din România sunt însă în continuare în rândul celor mai mici de pe piața de muncă europeană, de aceea mulți dintre tineri aleg să plece în străinătate sau nu știu încotro să se îndrepte.
Cumva nimeni nu i-a pregătit pentru asta. La școală au mers doar de gura părinților, nu știu ce le place, știu teorie dar nu știu cum s-o pună în practică.
Școala românească nu ne îndrumă să ne alegem drumul, ne oferă doar o diplomă, de cele mai multe ori fără aplicabilitate practică. Sistemul de învățământ nu face față cerințelor și provocărilor pieței muncii. Nu avem de asemenea programe prin care să-i consiliem profesional pe tineri și nu ne preocupă soarta lor. Iar acest dezinteres începe să se fie tot mai evident. Soarta tinerilor este de acum în propriile lor mâini.
Pentru a le oferi un strop de susținere, Corina Neagu, trainer internațional, recrutor și consilier în carieră, le vorbește astăzi tinerilor despre schimbare, despre piața muncii din România și le oferă câteva sfaturi reale.
– Revista Margot: Conform Eurostat, 1 din 4 tineri cu vârste de peste 21 de ani stă acasă. Din punctul de vedere al unui recruiter, ce abilități crezi că nu le sunt cultivate tinerilor din România în cadrul sistemului educațional?
Corina Neagu: Aș începe cu o precizare, și anume aceea că sistemul de învățământ nu este îndreptat către formarea și dezvoltarea unor abilități și competențe, ci este un sistem liniar, îndreptat către șabloane și către a le oferi tuturor același nivel de educație și de pregătire indiferent de vocația, talentul, pasiunile pe care le manifestă copiii.
Sistemul de educație românesc, și aici mă refer strict la cel de stat, nu pregătește tinerii pentru viitor, nici pentru cerințele pieței muncii, deoarece o reformă generală educațională care să ia în considerare cerințele prezente și viitoare nu a mai fost făcută de zeci de ani.
Întorcându-mă la întrebarea ta, aș face niște distincții:
– Tinerii stau acasă pentru că toate sistemele din România încurajează inactivitatea;
– Stau acasă pentru că părinții au venituri suficiente pentru a-i ține acasă;
– Stau acasă pentru că munca este grea, prea departe, prea fără perspective, prea cu puțini bani, prea cu cerințe prea multe etc.;
– Stau acasă pentru că ies de pe băncile școlii și nu știu, în mod concret și real, să facă nimic, și aici aș sublinia faptul că România a devenit o fabrică de diplome care nu produce oamenii ai muncii, ci doar absolvenți pe hârtie;
– Stau acasă pentru că angajatorii cer experiență și nu le acordă credibilitate tinerilor, nu au răbdare să-i formeze, să-i asculte, să-i integreze;
– Stau acasă pentru că au pretenții exagerate de la angajatori;
– Stau acasă pentru că nu știu ce vor, pentru că în școli nu (prea) există programe de consiliere vocațională, pentru că se simt de multe ori pierduți, fără nicio șansă, fără sprijin, și, cel mai trist, fără înțelegerea și sprijinul din partea părinților;
– Și nu în ultimul rând pentru că gândirea lor este proiectată către viitor, au alte valori, alte motivații, alte dorințe care nu corespund cerințelor pieței muncii din România de azi.
– Revista Margot: De ce există atât de multe persoane cu diplome universitare care nu sunt active în câmpul muncii?
Corina Neagu: Din mai multe motive:
– Pentru că facultatea pe care au terminat-o a fost de gura părinților, nu le-a plăcut și nu vor profesa niciodată, prin urmare le este dificil să găsească un loc de muncă în alt domeniu decât cel în care și-au terminat studiile;
– Pentru că nu știu să facă nimic – nu au făcut stagii de practica, voluntariat, internship-uri pentru a căpăta experiență, nu au muncit, la propriu, nicio zi din viața lor, nu înțeleg cerințele pieței muncii și nici nu le-a explicat nimeni care este realitatea;
– Pentru că terminarea unei facultăți în sine nu-ți asigură un loc de muncă. Pentru asta mai sunt câțiva pași de făcut, și unul dintre ei ar fi să-ți definești, foarte clar, ce-ți dorești să faci.
Știu că mulți oameni ajung la maturitate profesională și descoperă că și-ar fi dorit altceva, unii dintre ei devenind antreprenori și reinventându-se la 40+, dar ideal ar fi ca de mici copiii să fie încurajați să-și exprime în mod liber ceea ce le place, ce-și doresc și susținuți în direcția respectivă.
-Pentru că ceea ce-și doresc ei să facă sau ce știu ei să facă nu se găsește pe piața muncii din România, de aceea sunt și mulți tineri care se pregătesc pentru a părăsi țara, având mai multe oportunități și mai multă deschidere în alte țări.
– Revista Margot: Ce i-ai sfătui să facă pe acești tineri pentru a face față cerințelor actuale de pe piața muncii?
Corina Neagu: Le-aș recomanda să se cunoască întâi foarte bine, să-și definească clar așteptările, să se descopere, să afle cine sunt, ce știu să facă, ce-și doresc să facă, în ce zonă s-ar simți potriviți, să experimenteze până află lucruri despre ei și despre cum e să muncești, și nu doar în România.
De asemenea le-aș recomanda să ceară ajutorul unor oameni care-i pot îndruma, oameni cu răbdare, înțelegere, care cunosc foarte bine piața muncii și cărora le vine ușor să discute cu tinerii.
Și nu în ultimul rând să testeze mai multe oportunități înainte de a opta pentru cea mai apropiată sau potrivită lor.
– Revista Margot: Care sunt domeniile cărora le lipsesc persoanele calificate, dar cele supraaglomerate?
Corina Neagu: Statisticile spun că ne lipsesc specialiștii de toate felurile, muncitorii necalificați, dar și cei calificați, zonele suferinde fiind producția și industria, dar și IT-ul în ultimii ani.
Nu știu să existe zone unde avem prea mulți oameni, desi uitându-mă la cerere și ofertă, îmi vine din ce în ce mai greu să înțeleg cum angajatorii nu găsesc candidați, iar candidații nu-și găsesc joburi…
– Revista Margot: Ai participat la Youth Speak Forum. Cum a fost pentru tine această experiență și la ce concluzii ai ajuns după ce ai discutat cu tinerii participanți?
Corina Neagu: Da, așa este, și mi-a plăcut enorm de tare, ca de obicei, interacțiunea cu tinerii plini de energie, cu o mulțime de întrebări pe vârful limbii, dornici și entuziaști.