După ce au dat naştere bebeluşului, proaspetele mămici pot beneficia de concediul de creştere a copilului (CCC), cât şi de o indemnizaţie lunară pe perioada acestuia (ICC). Pentru persoanele angajate, CCC-ul începe după încheierea concediului de maternitate.
Aşadar, concediul de maternitate şi concediul de creştere a copilului sunt două drepturi diferite. Primul are o durată totală de 126 de zile, fiind format atât din concediul prenatal, cât şi din cel postnatal (de lăuzie). Împărţirea celor 126 de zile poate fi făcută în mod egal (63 de zile pentru concediul de dinaintea naşterii copilului şi alte 63, pentru concediul de lăuzie) sau în funcţie de recomandările medicului. Dacă sarcina evoluează fără probleme, concediul prenatal poate fi mai scurt. În schimb, cel postnatal este de minimum 42 de zile.
La finalul concediului postnatal se poate intra în concediul pentru creşterea copilului. Această facilitate nu este însă acordată decât mămicilor care au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri impozabile în ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului. Dreptul la CCC şi ICC se poate solicita şi de către tată, în cazul în care mămica decide să îşi reia activitatea profesională şi să îl lase pe acesta să se ocupe de îngrijirea copilului.
De menţionat că beneficiază de acest drept şi persoanele care au adoptat un copil, cele cărora li s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei sau cele care au copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă. Sunt exceptaţi însă asistenţii maternali profesionişti (care pot beneficia de CCC şi ICC numai pentru copiii lor) şi persoanele numite tutore.
Concediul pentru creșterea copilului se poate efectua până data la care copilul împlineşte vârsta de doi ani (respectiv trei ani, pentru copilul cu handicap).
Actele normative care reglementează dreptul la CCC şi ICC sunt OUG 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Legea 66/2016 şi OUG 55/2017, ambele pentru modificarea şi completarea OUG 111/2010.
Veniturile luate în calcul şi cuantumul indemnizaţiei
Se consideră venituri impozabile sumele obţinute din salarii şi cele asimilate salariilor, veniturile din activităţi independente, veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit. În afară de aceste surse, cele 12 luni de venituri necesare anterior naşterii copilului pot fi constituite integral şi din alte perioade în care părintele solicitant s-a aflat în situaţii precum:
– a beneficiat de şomaj, concediu medical, pensie de invaliditate, concediu fără plată pentru creşterea copilului, concediu şi indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului;
– a avut o perioadă de întrerupere temporară a activităţii din iniţiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii;
– a avut o perioadă de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată şi începerea unui alt contract de muncă pe durată determinată, aşa cum este aceasta definită de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare;
– şi-a însoţit soţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate;
– frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar sau, după caz, universitar şi postuniversitar la nivelul studiilor universitare de masterat etc.
Toate situaţiile care se pot luat în calcul la constituirea celor 12 luni necesare sunt prevăzute de OUG 111/2010.
Nivelul indemnizației lunare pentru creșterea copilului se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului. Acesta nu poate fi mai mic de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată (1.450 de lei), ceea ce înseamnă minim 1.233 de lei. În acelaşi timp, ICC nu poate depăşi 8.500 de lei, conform noului plafon instituit din septembrie 2017.
Totodată, nivelul indemnizației crește cu 85% din cuantumul salariului minim pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere.
Alte condiţii obligatorii pentru obţinerea ICC
În afară de îndeplinirea condiţiilor referitoare la veniturile înregistrate, părintele care solicită concediu şi indemnizaţie de creştere a copilului trebuie să mai întrunească şi alte cerinţe:
-Să fie cetăţean român, cetăţean străin sau apatrid (adică fără cetăţenie);
-Să aibă domiciliul/reşedinţa pe teritoriul României;
-Să locuiască în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi să se ocupe de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.
În situația în care amândoi părinţii au dreptul la CCC, legea prevede ca şi părintele care nu solicită concediul de creştere a copilului să efectueze totuşi minim o lună din perioada totală a CCC. Astfel, dacă mama intră în concediu de creştere, tatăl este obligat să stea şi el în concediu, în locul mamei, cel puţin o lună. În caz contrar, din concediul mamei se va scade o lună, iar aceasta va fi obligată să se întoarcă la serviciu mai devreme. Dacă nu doreşte acest lucru, are opţiunea concediului fără plată. Efectuarea „lunii celuilalt părinte” nu mai este necesară dacă părintele care beneficiază de concediu se întoarce la activitatea profesională cu 3 luni înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani (sau 3 ani în cazul copilului cu handicap).
Cum se face solicitarea
Pentru a obţine concediul și indemnizația de creștere a copilului, părintele care a decis să stea acasă cu copilul trebuie să depună o cerere tip, însoțită de mai multe documente: copie de pe cărţile de identitate ale părinţilor, copie după certificatul de naştere al copilului, copie după certificatul de căsătorie (dacă e cazul), livretul de familie, adeverinţă care atestă realizarea de venituri pe ultimul an anterior naşterii (ori alte acte care dovedesc că persoana s-a aflat în una dintre situaţiile care îi conferă dreptul la indemnizaţie), cerere de concediu aprobată de angajator, orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.
Dosarul pentru acordarea indemnizaţiei trebuie depus fie din ziua imediat următoare încetării concediului de maternitate, fie după data naşterii copilului, ori, după caz, a adopţiei sau luării în plasament. Cererile trebuie înaintate în maximum 60 de zile, altfel perioadele anterioare nu se vor mai lua în calcul.
Solicitările se depun la primăria comunei, oraşului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucureşti pe raza căreia solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Acestea urmează să fie soluţionate prin decizie în 15 zile lucrătoare de la înregistrarea la agenţiile teritoriale (unde au fost trimise de primării) şi să fie comunicate solicitanţilor în termen de cinci zile lucrătoare de la emitere.
Situaţii în care se poate pierde ICC
Mama sau tatăl care stă în CCC şi primeşte indemnizație de creștere a copilului nu poate să mai realizeze alte venituri în această perioadă. Încălcarea acestei prevederi determină pierderea drepturilor obţinute anterior. Totuși, OUG nr.111/2010 prevede și câteva excepții:
-diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu;
-indemnizaţia obţinută în calitate de consilier local sau judeţean, indiferent de nivelul acesteia;
-venituri supuse impozitului, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu, al căror nivel nu depăşeşte de trei ori cuantumul minim al indemnizaţiei în decursul unui an calendaristic (în prezent 1.232,5 lei x 3, adică 3.697,5 lei pe an).
Dreptul la indemnizație se mai suspendă şi când intervin situaţii precum decăderea din drepturile părintești, decesul beneficiarului, abandonarea sau internarea copilului într-o instituție de ocrotire şi alte situaţii specificate de lege.
Stimulentul pentru întoarcerea la serviciu
Părintele care alege să încheie CCC şi să revină la serviciu mai devreme de împlinirea celor doi ani poate cere acordarea stimulentului de inserție. Valoarea acestuia a crescut, de la 1 aprilie 2017, la 650 de lei, prin OUG 6/2017. Stimulentul de inserţie nu se poate cumula cu indemnizaţia, ceea ce înseamnă că plata acesteia încetează înainte ca stimulentul să fie achitat.
Plata stimulentului de inserție se face doar până când copilul împlinește doi ani (respectiv trei ani, în cazul copilului cu handicap). Totuși, în cazul persoanelor care obțin venituri cu minimum 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de doi ani (respectiv trei ani, în cazul copilului cu handicap), acordarea stimulentului se poate prelungi cu încă un an.
Informaţi-vă deci temeinic pentru a beneficia de toate avantajele legii şi alegeţi opţiunea care vi se potriveşte cel mai bine. Între timp, bucuraţi-vă să fiţi aproape de minunea dvs. în cea mai delicată perioadă din viaţa sa!