Concediul paternal şi alte zile libere acordate tăticilor

Aşa cum mamele au dreptul la concediu postnatal şi tații pot primi, conform legii, zile libere după naşterea copilului lor.

Totodată, taţii mai pot beneficia de concediu şi indemnizaţie de creştere a copilului. Sau de concediu de acomodare, în cazul în care adoptă un copil. Dar și de concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la şapte ani, sau de zile libere pentru a-şi duce copilul la medic.

▪ Concediul paternal

Vorbim pe de-o parte de concediul paternal, care se acordă nu mai târziu de primele opt săptămâni după naşterea copilului.

Potrivit actului normativ care reglementează acest drept – Legea concediului paternal nr. 210/1999 – taţii pot solicita un concediu de cinci zile lucrătoare în scopul de a participa efectiv la îngrijirea nou-născutului.

Dacă tatăl este asigurat în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat, acest concediu se plăteşte de către angajator.

Indemnizaţia pentru concediul paternal se achită din fondul de salarii al unităţii. Și este egală cu salariul corespunzător perioadei respective.

Pentru a se bucura de acest drept, tatăl trebuie să depună a cerere la locul de muncă. Dar și să facă dovada calităţii sale de tată prin certificatul de naștere al copilului.

Concediul paternal poate fi prelungit cu încă 10 zile. Dacă tatăl a urmat un curs de puericultură şi deţine un atestat de absolvire în acest sens.

Legea mai prevede că, în caz de deces al mamei în timpul naşterii sau în perioada concediului de lăuzie, tatăl beneficiază de restul concediului neefectuat de către mamă.

Pe perioada acestui concediu, se acordă și o indemnizaţie egală cu ajutorul pentru sarcină şi lăuzie cuvenit mamei. Sau o indemnizaţie calculată după salariul de bază şi vechimea în muncă ale tatăului, potrivit opţiunii tatălui.

▪ Concediul pentru creşterea copilului

Decizia ca tatăl nou-născutului să intre în concediu de creştere a copilului (CCC), nu proaspăta mămică nu mai reprezintă o raritate.

Dacă mama este mai bine situată profesional, familia poate considera avantajos ca tatăl să fie cel care să stea acasă cu micuţul. Cu atât mai mult cu cât legea permite acest lucru.

Condiția principală pentru acordarea acestui concediu este ca tatăl să fi realizat venituri impozabile timp de cel puțin 12 luni în ultimii doi ani anteriori nașterii copilului.

Astfel, după ce mama efectuează concediul postnatal de cel puţin 42 de zile, tatăl poate să intre în concediu de creştere a copilului.

În timpul efectuării CCC, tatăl beneficiază şi de indemnizația de creştere a copilului (ICC). În cuantumul de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului. Dar nu mai puţin de 85% din salariul minim brut, în prezent de 1.900 lei.

Din 2017, ICC a fost plafonată la maximum 8.500 lei.

Concediul pentru creșterea copilului se poate efectua până data la care copilul împlineşte vârsta de doi ani (respectiv trei ani, pentru copilul cu handicap).

Când ambii părinţi au dreptul la CCC, părintele care nu efectuează concediul are obligaţia de a sta minimum o lună de zile acasă cu micuţul.

Astfel, în situaţia când tatăl solicită CCC, mama va trebui să îşi ia, de asemenea, cel puţin o lună de concediu pentru creşterea copilului.

În caz contrar, tatăl este nevoit să se întoarcă cu o lună mai devreme la serviciu.

▪ Concediul de acomodare

Şi pentru taţii care adoptă un copil se acordă un concediu special sau anumite libere.

Deşi concediul de acomodare revine persoanei adoptatoare, oricare dintre soții familiei (deci şi tatăl) care face adopţia poate solicita acest drept, dacă realizează venituri supuse impozitului pe venit, potrivit legii 273/2004, modificată şi completată prin legea 57/2016.

Concediul de acomodare poate începe încă din ziua următoare celei în care a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei. Și are o durată maximă de un an.

Persoanele aflate în concediu de acomodare primesc şi o indemnizaţie calculată în raport de valoarea a 3,4 ISR. De exemplu, ISR (indicatorul social de referinţă) era de 500 de lei în 2017. Ceea ce înseamnă o indemnizaţie de 1.700 de lei.

Concediul de acomodare şi indemnizaţia sunt acordate după depunerea unei cereri la agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială corespunzătoare reședinței solicitantului.

Cererea trebuie însoţită de mai multe documente. Certificatul de grefă în baza căruia se execută hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei. Documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare. Dovada intrării efective în concediu sau a suspendării activităţii.

În afară de concediul de acomodare, cei care vor să adopte copii mai au dreptul la 40 de ore libere plătite pe an. Pentru evaluările făcute în vederea obţinerea atestatului şi realizării potrivirii practice cu copilul.

▪ Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav

Este un concediu medical la care au dreptul şi taţii, în condiţiile îndeplinirii stagiului de cotizare de minimum o lună de zile în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.

Dacă este angajat, orice părinte poate intra în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la șapte ani.

În cazul copilului cu handicap, pentru afecțiunile intercurente, dreptul la concediu se prelungeşte până la împlinirea vârstei de 18 ani de către copil.

Beneficiarul concediul poate obține și o indemnizație al cărei cuantum brut lunar este de 85% din baza de calcul stabilită de ordonanța nr.158/2005 (respectiv din media veniturilor lunare ale ultimelor șase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe ţară lunar).

Indemnizația aferentă concediului pentru îngrijirea copilului bolnav este acordată în baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie și a certificatului pentru persoanele cu handicap emis în temeiul legii.

Durata de acordare a indemnizaţiei este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu anumite excepţii. Excepții: boli infectocontagioase, neoplazii, imobilizare în aparat gipsat, supunerea unor intervenţii chirurgicale.

În asemenea cazuri, durata concediului medical este stabilită de medicul curant. Iar, după depăşirea termenului de 90 de zile, de către medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.

▪ O zi liberă pe an pentru verificarea sănătăţii copilului

Taţii pot cere o zi liberă în cursul unui an, dacă vor să-și ducă copilul la un control medical de rutină, conform legii 91/2014.

Când familia are mai mult de doi copii, se acordă două zile libere anual, succesiv sau consecutiv.

Din păcate, numai unul din părinţi poate solicita acest liber într-un an.

Astfel, cererea părintelui, respectiv a reprezentantului legal al copilului, va fi depusă cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de vizita la medic. Și va fi însoțită de o declarație pe propria răspundere potrivit căreia, în anul respectiv, celălalt părinte sau reprezentant legal nu a solicitat ziua lucrătoare liberă și nici nu o va solicita.

Ulterior, părintele trebuie să îi aducă angajatorului acte doveditoare din partea medicului de familie al copilului, din care să rezulte controlul medical efectuat.

Totuşi, deși angajatorul este obligat prin lege să ofere acest liber, depinde de decizia sa dacă plăteşte sau nu ziua respectivă.