Viața și sistemul de învățământ din Danemarca – Partea I

Revista Margot: Poți să faci o descriere a sistemul de învățământ din această țară? Care sunt diferențele între acesta și sistemul școlar românesc? (sistem de notare – formalități – organizare – taxe școlare – numărul materiilor – structura – program – pauze discipline – activități opționale )

Iulia: În ceea ce mă privește, momentan urmez momentan în Danemarca cursurile unui Master în Business Administration.

Marea diferență față de România nu este materia predată, ci metoda de predare și, mai ales, metoda de lucru a studenților.

Se lucrează aproape integral în echipe, foarte puține studii sau proiecte se fac individual. Și la acest nivel universitar se pune mult accent pe comunicare și socializare, iar petrecerile RUC (Roskilde Universitet – petrecerile universității) sunt de neratat.

Grădinițele și creșele sunt cu plată, fie ele de stat sau private. Copiii mei sunt la o grădiniță de stat și suntem foarte mulțumiți. Zilele sunt destul de variate, de la ieșitul afară, până la activități gen pictură, construcții din Lego, etc.

În preajma marilor sărbători, se decorează grădinița doar cu obiectele create de copii la activitățile de tip Arts&Crafts. Limba engleză nu este inclusă în programă, însă există un fel de plan de învățământ pe fiecare trimestru în care se pune accentul pe subiecte diverse. De exemplul, planul pe lunile mai, iunie și iulie s-a bazat pe dezvoltarea personală și socială a copilului, cultură și varii forme de exprimare culturală.

Adaptarea copilului la noul sistem de învățământ la care a fost înscris este făcută în mod obișnuit într-un mod blând. Nu se așteaptă nimeni ca părintele să lase copilul singur la grădiniță în prima sa zi acolo. De obicei, în prima zi, părinții merg cu copilul pentru ca acesta să se obișnuiască cu locul, cu educatoarele și cu restul copiilor (de regulă, părintele stă cam 30 min-1 oră cu cel mic). A doua zi se repetă aceeastă acțiune, cu diferența că părintele trebuie să se retragă cam jumătate de oră, o oră maximum, timp în care copilul rămâne cu educatorul.

A treia zi se mărește perioada de timp și așa mai departe. De obicei se acordă până la o lună pentru ca cel mic să fie pe deplin integrat. Părinții pot suna oricând la gradiniță pentru a se interesa de felul în care decurg lucrurile.

În ceea ce privește pregătirea pentru școală, copiii de la grupa mare încep pregătirea prin diverse exerciții, gen teatru, scurte prezentări și iau parte la activități mult mai structurate. În luna mai, copiii sunt mutați la SFO (echivalentul clasei 0 la noi), iar în august aceștia încep școala.

Revista Margot: Ce ne poti spune legat de ceea ce mănâncă cei mici la grădi? Cum ți se pare meniul?  Ce produse include meniul (produse organice, sănătoase, zahăr, pește etc.)?

Iulia: Personal, sunt mulțumită de meniu, însă nici nu sunt foarte strictă în ceea ce privește regimul alimentar.

Grădinița la care merg cei mici folosește produse ecologice în proporție de 65-80%. Ei primesc inclusiv pește. Zahărul este mai mult destinat ocaziilor speciale.

Copii de grădiniță, printre care și Eva și Damian, la picnic

Revista Margot:  La zilele de naștere, grădinițele încurajează servirea torturile sau dulciurile din exterior sau acestea sunt interzise?

Iulia: Aici depinde de politica fiecărei grădinițe. Există grădinițe care au „0 sugar policy”, unde sunt interzise cu desăvârșire dulciurile și produsele cu zahăr. La grădinița copiilor noștri, ele sunt permise, însă părinții au primit din partea conducerii un ghid cu dulciurile și alimentele recomandate pentru fiecare grupă de vârstă.

Revista Margot: Cum se procedează cu mâncarea în cazul copiilor alergici sau de alte religii? În Suedia, de exemplu, în cazul în care are loc o petrecere, informațiile legate de alergiile copiilor sunt afișate peste tot, acestea sunt cunoscute inclusiv de copii, dar și de părinți.

Iulia: Și în Danemarca conducerea grădiniței știe foarte clar care dintre copii este alergic si la ce anume și, din câte știu, li se gătește separat.

Revista Margot: Copii sunt scoși afară, indiferent de vreme?

Iulia: Da, nordicii au o vorbă: „nu există vreme proastă, ci îmbrăcăminte nepotrivită”.

Revista Margot: Cum dorm cei mici? Este întâlnit și aici dormitul copiilor în aer liber?

Iulia: Da, până la 2 ani bebelușii dorm afară sau în zone special amenajate, care arată ca un fel de căsuțe acoperită, ei dorm de obicei în cărucioare. De la doi ani în sus, ce mici vor dormi în interior.

Revista Margot: Se studiază limba engleză/ sau alte opționale? Sau poate grădinița nu are o curiculă foarte încărcată și este abordată învățarea prin joacă?

Iulia: Nu se studiază engleza, în schimb se pune mai mult accent pe aspectele sociale.

De exemplu, există un program „Fri for mobberi”, în care se discută despre efectele bullyingului, de ce este nociv și cum anume să se protejeze. Cei mici învață să se joace în grup, foarte rar individual, să socializeze și să comunice.

Revista Margot: Câte vacanțe au copii într-un an și care este durata acestora?

Iulia: Vacanța de vară durează trei săptămâni, între lunile iunie și august, la alegere, dar obligatoriu minim două săptămâni legate. Mai există vacanțele de Paște și de Crăciun și o mini-vacanță în octombrie.

(Va urma)

Cateluși în vizită la grădiniță