Ce trebuie știi despre sistemul de învățământ din Canada

Revista Margot: Sistemul de învățământ pune accent pe dezvoltarea personală a copilului? Dar pe partea de descoperire și dezvoltare a abilităților acestuia? În ce mod sunt promovate aceste aspecte?

Camelia: Mi-este greu sa spun. Există activități în cadrul școlii, dar nu la clasa a III-a.

Până acum, a fost organizată o excursie pe semestru și se mai merge la patinaj de două ori pe an, dar cu plată.

Din câte am înțeles, din clasa a IV-a vor fi mai multe opțiuni.

Aceste activități țin foarte mult de bugetul școlii.

Am auzit de școli publice care-și duc copiii de două ori pe săptămână la înot, fără taxe.

Este o cu totul altă situație la școlile private. Cred că totuși, în general, până la 8-9 ani, aceste activități sunt susținute și stimulate de părinți, în afara școlii.

Se spune că aici este patria hockey-ului, patinajului și a sporturilor de iarnă și așa și este.

Însă eforturile pentru ca aceste sporturi să fie practicate sunt făcute de către părinți, nu de către școală.

Revista Margot: Ce sfaturi aveți pentru mămicile românce care intenționează să se mute în această țară?

Camelia: Să  pună cât mai multe întrebări și să se informeze ca să înțeleagă ce i se potrivește cel mai bine propriului copil.

Este un sistem diferit, dar nu e ceva de care ar trebui să-ți fie teamă.

Iarăși cred că depinde foarte mult de vârsta copilului. Dacă la început, în primele clase, nu este o decizie radicală școala unde l-ai inscris, spre liceu lucrurile se schimbă drastic.

Nivelul de cerințe de la liceu este foarte ridicat și toate notele vor conta pentru admiterea la facultate.

Copii, patinând în aer liber. Sursa foto: Pinterest

Revista Margot: Cum arată o zi din viața copilului tău?

Camelia: Trezirea are loc la ora 7:00, apoi urmează micul dejun, mersul la școală la ora 8:30.

După școală, Bpiețelul merge la afterschool, de unde îl iau în jur de 17:30-18:00.

La 18:30 are oră de tobe, apoi cina, lecții și, apoi, merge la culcare în jur de 21:00- 22:00.

Timpul alocat temelor depinde de învățătoare, școală, copil și, nu în ultimul rând, de părinți.

Din cei 3 ani de școală, pot spune că cel mai mult timp cu temele l-a petrecut în clasa întâi, circa o ora și jumătate pe zi, constant, ceea ce este enorm pentru un copil de șase ani.

Dar nu toți copiii din clasa lui alocau atât de mult timp temelor.

Acum, acordă cam o oră temelor, dar sunt zile în care stă mai mult.

La fel ca și în România, și aici se discută pe marginea timpului zilnic alocat temelor, dar, până la urmă, cei mici trebuie să se conformeze cerințelor învățătoarei respective, altfel sunt depunctați la calificative.

Revista Margot: Ai alege vreodată ca cel mic să învețe în sistemul educațional românesc?

Camelia: Da, de ce nu?

Elevi în clasa I, ascultând-o citând pe scriitoarea Jo-Ellen, din cartea sa, Darurile. Sursa foto: Media Releases

Revista Margot: Ce înseamnă pentru tine a-ți crește copilul în străinătate?

Camelia: Înseamnă o responsabilitate foarte mare, înseamnă să iei decizii într-un mediu care îți este nefamiliar și o continuă adaptare pentru noi, dar și pentru copii.

Revista Margot: Cum este abordată competivitatea între copii? Cum se procedează în cazul concursurilor școlare, dacă ele există?

Camelia: La clasele mici competivitatea este limitată. Nu se comunică notele în fața clasei; în general copiii nu știu ce note au ceilalți, decât dacă vorbesc între ei.

Concursurile școlare sunt aproape inexistente la vârsta asta. Există câteva concursuri de aptitudini, însă nu sunt promovate atât de agresiv ca în România. Participă la ele puțini copii, în general, cei mai buni, dar asta ține foarte mult de părinți.

Revista Margot: Cât de ușor este pentru tine ca mamă să-ți faci prieteni printre mămicile locului?

Camelia: Depinde de fiecare persoană în parte. Eu nu mi-am găsit mămici prin cartier, dar nici nu am căutat.

Există grupuri de socializare online sau grupuri cu care poți să te mai întâlnești în parc.

Copii, într-o creșă canadiană. Sursa foto: Global Child Care

Revista Margot: Cum sunt integrate mamele în societate?

Camelia: Grea intrebare. Nu cred că există conceptul de integrare a mamelor în societate.

În general, pentru părinții cu copii mici există înțelegerea că ești legat de casă, de copii, că trebuie să stai cu ei mai mult decât cu cei mari, că e posibil să pleci mai mult și mai des de la serviciu, pentru că se îmbolnăvesc.

Dacă ai noroc de un serviciu cu șefi care înțeleg acest aspect, o să fie mai ușor.

În afară de alocație, care este la fel fiecare copil, nu știu să existe vreun altfel de stimulent.

Mamele au dreptul la concediu de maternitate de un an de zile, care acum a fost extins la un an și jumătatae, dar fără alocare suplimentară de fonduri.

Adică, dacă alegi să stai un an și jumătate, venitul se repartizează la această perioadă. Practic, iei mai puțini bani pe lună, dar poți sta mai mult acasă.

Odată ce te-ai întors la serviciu (și nu te încurajează nimeni sa îți iei program part-time), ai aceleași obligații ca ceilalți.

Diferența o face managerul, care neoficial te poate ajuta, dacă vrea.

Centrul Legoland din Toronto: Sursa foto: Toronto4kids

Revista Margot: Ce facilități oferă statul părinților? (Care este situația mamelor de carieră/ a celor care stau acasă/sau a mamelor care au slujbe cu jumătate de normă)

Camelia: Statul oferă un an de concediu natal, ce se poate prelungi până la 18 luni.

Ți se plătesc cam 2.000 de dolari pe lună, dacă ai contribuit suficient la asigurările sociale.

Acest concediu se poate împărți între mamă și tată. În rest, există o alocatie pentru copii, în funcție de venit, dar destul de mică și câteva scutiri de taxe.

Revista Margot: Există momente în care să ieșiți doar voi doi fără copii? (În ce fel se desfășoară aceste ieșiri? Apelând la play-date-uri/ la bone?)

Camelia: Extrem de rar.

Ziua steagului canadian. Sursa foto: Mom vs. The Boys

Revista Margot: Particularități ale țării? Ce lucruri pe care nu le-ați mai întâlnit în altă parte v-au șocat? Sau ce anume ți-a fost greu să înțelegi/ să accepți la contactul cu noua cultură? (n.r. ne putem referi aici și la partea de food, fashion etc.)

Camelia: Curiozități fără legătură neapărată cu copiii:

• cantitatea mare de zăpadă care poate cădea într-o perioadă scurtă de timp,
• toată sarea care se aruncă pe străzi,
• punctualitatea,
• nu sună (aproape) nimănui telefonul în timpul unei întâlniri,
• unii oamenii, în special tinerii, sunt foarte sumar îmbrăcați când e frig afară (șlapi la 5 grade) sau invers (cizme cu blană purtate vara)
• sosul dulce pe carne sau pâinea dulce,
• lipsa de gust a unor fructe și legume (acum ne-am adaptat și am mai învățat ce să cumpărăm),
• dependența (reală) de mașini.

Revista Margot: Există lucruri de care te-ai putea lipsi? Ce te agasează cel mai tare în țara de adopție?

Camelia: Distanțele foarte mari și lipsa familiei și a prietenilor ar fi primele pe listă.

În plus, iarna este foarte lungă, deși acum ne-am mai obișnuit. Cu siguranță, mi-aș dori ca vara să fie mai lungă.