Cât de sănătoase sunt alimentele „gluten-free” pentru copii?

Auzim tot mai des despre intoleranţa la gluten apărută la copiii mici. Statisticile indică o incidenţă a acestei afecţiuni de circa 1%. Uneori, acest diagnostic se dovedeşte doar o suspiciune nefondată. Alteori, este vorba într-adevăr de copii care nu tolerează glutenul şi au nevoie de un regim special.

Să reamintim faptul că glutenul este o proteină prezentă în anumite cereale precum ovăzul, grâul, orzul sau secara.

Din cauza unei predispoziţii ereditare, anumiţi indivizi riscă afecţiuni importante în lipsa unui regim adecvat (adică fără gluten).

Printre maladiile produse de intolerenţa la gluten se numără:

– boala celiacă, manifestată prin atrofierea vilozităţilor mucoasei intestinului subţire;

-alergia la grâu;

-sensibilitatea non-celiacă la gluten.

La copiii mici, semnele bolii celiace apar foarte devreme, după începerea diversificării şi introducerea alimentelor cu gluten.

Sugarul poate prezenta:

-Balonări si dureri abdominale, din cauza digestiei defectuoase;

-Vărsături;

-Scaune cu aspect modificat: diareice (cel mai adesea), deschise la culoare, urât mirositoare;

-Paloare şi astenie;

-Scădere în greutate, deşi copilul mănâncă normal;

-Anemie, pe fondul absorbţiei inadecvate de fier şi alţi nutrienţi la nivelul intestinului;

-Erupţii cutanate.

Provocările dietei gluten-free la copii

Pentru a evita aceste probleme de sănătate se impune o dietă specifică.

Aici intră în joc şi produsele alimentare fără gluten (gluten-free/ GF). Acestea îi pot ajuta pe părinţi să le ofere copiilor o dietă cât mai diversificată. Cu condiţia să fie atent selecţionate.

Lucru care nu este deloc uşor, deoarece piaţa abundă în produse ce nu îndeplinesc pe deplin criteriile de calitate asumate de producători.

Deşi eticheta „gluten-free” este asociată cu produse mai sănătoase, în realitate vorbim, uneori, chiar de produse mai slab calitative decât cele standard.

După cum arată un recent studiu canadian, 80% dintre produsele fără gluten destinate copiilor conţin niveluri ridicate de zahăr. Totodată, 88% dintre alimentele GF ambalate au o calitate nutrițională slabă, din cauza conţinutului mare de zahăr, sare și / sau grăsimi.

În cadrul studiului The Nutritional Quality of Gluten-Free Products for Children (în traducere: Calitatea nutrițională a produselor fără gluten pentru copii), cercetătorii au analizat 374 de produse pentru copii. Dintre acestea, 66 erau etichetate  drept „gluten-free”.

„În ansamblu, la produsele cu specificaţia „fără gluten” au fost găsite niveluri mai scăzute de proteine, sare, grăsimi totale și grăsimi saturate, în comparație cu produsele similare fără această specificaţie. Nivelul de zaharuri libere a fost însă similar și nu a existat nicio diferență în ceea ce privește conținutul de zaharuri reprezentativ pentru numărul de calorii. De fapt, 80% din produsele GF orientate către copii au niveluri ridicate de zahăr. Atunci când acestea au fost analizate conform criteriilor PAHO (Pan American Health Organization), 88% au relevat o calitate nutritivă slabă în comparație cu 97% dintre produsele obişnuite”, menţionează specialiştii.

Potrivit acestora, studiul evidenţiază faptul că produsele promovate ca GF nu sunt întotdeauna superioare din punct de vedere nutriţional.

În consecinţă, copiii cu sensibilitate la gluten pot avea dificultăți în a obține o alimentație adecvată folosind alimentele ambalate de pe piață.

Una dintre provocările majore este indicele glicemic ridicat al alimentelor GF prelucrate. La aceasta se adaugă un conţinut de grăsimi trans, sare sau un nivel caloric destul de îndepărtate de cele ale unor alimente sănătoase.

„Acest lucru are implicații asupra părinților care caută produse sănătoase pentru copiii lor; în special pentru cei cu boală celiacă, dar și asupra altor părinți care cred, în mod eronat, că produsele GF oferă beneficii pentru sănătate. Este important să se demonteze ipoteza conform căreia alimentele GF sunt echivalente cu sănătatea, care a funcționat ca un instrument excelent de vânzări pentru industria alimentară, dar nu prea are susţinere pentru sănătatea publică. Reamintindu-le părinților și persoanelor care îngrijesc copii să citească tabelul cu informații nutriționale al produselor și să le ofere copiilor alimente neprelucrate este un prim pas în direcția cea bună”, mai afirmă autorii studiului, publicat în luna august în revista Pediatrics.

În concluzie, dieta unui copil cu intoleranţă la gluten ar trebuie să conţină cât mai puţine alimente prelucrate din comerţ.

Iar, în cazul produselor care nu pot fi făcute în casă, să se citească cu atenţie eticheta şi să se aleagă producători de încredere.

Selecţia va fi mai dificilă la început însă, pe parcurs, prin documentare, părinţii pot reuşi să facă alegeri cât mai sănătoase pentru copii lor.