Carmen Ivanov: Lecția de dicție

Carmen Ivanov este trainer de dicție, ba chiar unul dintre cei mai cunoscuți din România.

Aceasta a antrenat de-a lungul timpului dicția a peste 12.000 de persoane și este fondatorul unor cunoscute cursuri de dicție (http://www.dictie.ro/).

Carmen este trainer acreditat ANC (CNFPA). De asemenea, ea are o experiență de peste 10.000 de ore în faţa microfonului de radio.

Astăzi, ni se predă lecția de dictie!

Revista Margot: Ce trebuie să facă părinții pentru a dezvolta vorbirea unui bebe?

Carmen: Un copil care vorbește corect va reuși să își facă mai ușor prieteni și va fi mult mai sociabil atât acasă, cât și la școală, de aceea încurajarea copilului să pronunțe corect cuvintele trebuie să fie o prioritate și o datorie a oricărui părinte.

Am auzit cu toții limbajul amuzant al copiilor care încă nu pot pronunța anumite sunete sau cuvinte, însă acest limbaj rămâne amuzant atât timp cât nu se depășește vârsta de 4 ani. Până la această vârstă copilul ar trebui să învețe să articuleze corect fiecare sunet, chiar dacă nu poate pronunța cuvinte foarte complicate. Dar una dintre greșelile comune pe care le fac părinții este încurajarea limbajului defectuos al copiilor și imitarea acestuia.

Iată câteva lucruri esențiale pentru corectarea pronunției copilului pe care părinții le pot face:

– Vorbește cât mai corect în preajma copilului, chiar și când nu i te adresezi direct
– Nu imita cuvintele pronunțate greșit de către copii, chiar dacă par amuzante
– Nu-i răspunde copilului atunci când întreabă ceva folosind cuvinte incomplete înainte de a pronunța chiar tu cuvântul în mod corect. Ex: „Tati, vleau lonul!” Răspunsul corect ar fi: „Vrei telefonul?” Copilul va auzi în mod repetat cuvântul corect și complet și va încerca să îl pronunțe la fel ca cei mari.
– Citiți cărți pentru copii cu voce tare și roagă copilul să repete cuvinte sau chiar propoziții. Una dintre cărțile pe care le recomand este Străfurnica în căutarea Atlantidei, un roman de aventură pentru cei mici, cu exerciții de dicție ascunse în text.

Revista Margot: Care sunt semnele care ar trebui să atragă atenția părinților în privința unei posibile probleme de vorbire a copilului?

Carmen: Dacă cel mic va ajunge la vârsta la care deja începe școala, iar limbajul este încă unul defectuos, iar sunetele sunt trunchiate, mai ales cele pereche sau complementare: T-D, S-Z, Ș-J sau celebrul duet L-R, copilul trebuie să urmeze cursuri de dicție, sau măcar de logopedie, deoarece el va începe să scrie, exact așa cum vorbește, adică greșit.

Revista Margot: Care sunt cele mai des întâlnite probleme de vorbire ale copiilor?

Carmen: Copiilor le este uneori lene să pronunţe răspicat şi să-şi formuleze corect şi complet propoziţiile sau vorbesc repede şi ciuntesc cuvintele de nu mai înţelegi nimic. Cititul cu voce tare, povestitul şi nişte exerciţii amuzante de dicţie pot face minuni.

În general, sunetul cel mai afectat este „r”. Copiii reuşesc să emită corect consoana abia după vârsta de trei ani, iar atunci apare un nou risc şi anume să înlocuiască „l”-ul cu „r-ul chiar şi atunci când nu este cazul, doar de dragul de a pronunţa noul sunet învăţat. De exemplu, în loc de „lup” să pronunţe „rup”.

Revista Margot: Ce trebuie să facă cei mici pentru ameliorarea unei eventuale probleme de vorbire?

Carmen: Cititul cu voce tare este unul dintre cele mai bune exerciții de dicție care pot ameliora orice fel de particularitate de vorbire ușoară. De asemenea, exercițiile de încălzire ale aparatului fonator sunt recomandate pentru creșterea mobilității limbii și a buzelor. Astfel copilul va putea pronunța mai ușor sunetele complicate sau grupurile de sunete care pun probleme în vorbire.

Revista Margot: Ați lansat în 2015 primul manual de dicție pentru copii, Străfurnica și prietenii săi, cum a fost acesta primit de copiii cu dificultăți de vorbire?

Carmen: Nu doar copiii cu dificultăți de articulație au folosit manualul Străfurnica, ci peste 20.000 de copii care au dorit să își îmbunătățească vorbirea, chiar dacă nu aveau defecte de vorbire.

Manualul de dicție Străfurnica și prietenii săi este singurul manual de dicție pentru copii din România. Acesta oferă cele mai bune și cele mai noi metode de exersare a elementelor dicției: volumul vocii, ritm, pronunție, tonalitate și dificultăți de articulație, adaptate la cerințele actuale ale pieței. Totodată, în manualul de dicție pentru copii, Străfurnica și prietenii săi, veți descoperi cea mai vastă culegere de exerciții cu peste 400 de aplicații practice.

Revista Margot: Cum putem preveni vorbirea întârziată la copii?

Carmen: Fiecare copil este diferit, iar când vorbim despre rostire întârziată părinții nu are trebui să își facă foarte multe probleme, dacă ei fac un exercițiu de vorbire continuu cu cel mic. Copiii își dezvoltă limbajul în ritm propriu însă copiii trebuie stimulați să vorbească.

Puneți întrebări, provocați copilul să povestească și să explice și introduceți în povești cuvinte noi pe care copilul să le audă cu recurență.

Întârzierea vorbirii pentru un copil normal dezvoltat poate fi cauzată de mai mulți factori cum sunt:
– Afecțiunile orale, cum sunt problemele cu limba sau cerul gurii.
– Frenul prea scurt sau prea rigid îi va împiedica pe copii să rostească anumite sunete care se produc cu ajutorul limbii: R-L-T-D.
– Mulți copii cu întârzieri de vorbire au probleme motor-orale, ceea ce înseamnă că există comunicare ineficientă în zonele creierului responsabile cu producerea vorbirii.
– Și problemele de auz sunt frecvent asociate cu lipsa vorbirii, de aceea copilul trebuie evaluat de un audiolog atunci când este suspect de întârziere de limbaj.
– Părerea unui trainer de dicție este importantă atunci când vorbim despre vorbire întârziată. Acesta poate rezolva problemele de vorbire în 2-3 luni.

Revista Margot: Ne puteți recomanda un exercițiu de dicție pentru cei mici?

Carmen: Sunt multe exerciții amuzante pentru cei mici. Vă propun însă o povestioară de scrântit limba, pe care o regăsiți și în manualul de dicție Șase sași în șase saci, sau pe site-ul http://www.dictie.ro/.

Erau trei negri:
IAC,
IAC-ŢIDRAC şi
IAC-ŢIDRAC-ŢIDRONE
Mai erau şi trei negrese:
ŢIPI,
ŢIPI-TRIPI şi
ŢIPI-TIRIPIM-POMPONE.
Şi s-au căsătorit:
IAC cu ŢIPI,
IAC-ŢIDRAC cu ŢIPI-TRIPI şi
IAC-ŢIDRAC-ŢIDRONE cu ŢIPI-TIRIPIM-POMPONE.
Şi au avut copii:
IAC cu ŢIPI l-au avut pe MAC,
IAC-ŢIDRAC cu ŢIPI-TRIPI l-au avut pe MAC-ŢIDRAC şi
IAC-ŢIDRAC-ŢIDRONE cu ŢIPI-TIRIPIM-POMPONE l-au avut pe MAC-ŢIDRAC-ŢIDRONE.
Într-o bună zi, MAC-ŢIDRAC-ŢIDRONE s-a dus în pădure şi a văzut un
MANGOFAZONPIŢIGULIN CU TREIŢEPENEPE ÎNTR-O STARE DE COCOCIFAZĂ.
Uluit, MAC-ŢIDRAC-ŢIDRONE merse la mama lui, ŢIPI-TIRIPIM-POMPONE, şi-i spuse:
– Hai, mămico, să-ţi arăt o ciudăţenie în pădure.
Ajunşi la faţa locului, ŢIPI-TIRIPIM-POMPONE îşi dojeni fiul:
– Vai… MAC-ŢIDRAC-ŢIDRONE, dar acesta nu este un
MANGOFAZONPIŢIGULIN CU TREIŢEPENEPE ÎNTR-O STARE DE COCOCIFAZĂ, ci este un OBIBILOBAUR ÎNTR-O STARE DE BIBILOSTROGENEZĂ, UN PUI DE PÎGRLEPIŢĂ SAU UN GOGULATOR CU SCOBIŢA SCOASĂ.