Cald, rece, fierbinte
Când eram mici era un joc la care trebuia să dibui ceva pe baza indicațiilor de cald rece sau fierbinte. Acum, ca adult, îl joc mai extrem… fără indicații!
În martie, Alexa, care nu a prea făcut febră la dinți sau în alte situații, a făcut convulsie febrilă. La grădiniță!
Telefonul primit de la educatoare a sunat cam așa: “Veniți că Alexa e semi-inconștientă!”
Am zburat până la grădi, nu știu cum am ajuns. Tot drumul cu telefonul la ureche, groază în suflet și aripi la picioare! Am luat-o moale, am ajuns acasă și apoi la spital.
Am zburat până la grădi, nu știu cum am ajuns. Tot drumul cu telefonul la ureche, groază în suflet și aripi la picioare! Am luat-o moale, am ajuns acasă și apoi la spital.
Diagnosticul a fost confirmat: convulsii febrile.
Au urmat 5 zile cu temperatură care nu voia să cedeze. Împachetări și branule, nesfârșite explicații de ce trebuie să stea cu paturică rece și… mâncare de spital. În perioada aceea era carantină și nu intra nimeni în salon. Îl vedeam pe tati prin ușa crăpată de pe hol.
Am scăpat de spital, a urmat o urticarie din cauze necunoscute și un regim drastic de 10 zile. Am finalizat cu o entorsă la picior de la atâta plictiseală de stat în casă și țopăit pe mobilă.
Am aflat cu acea ocazie că nu sunt așa rare convulsiile printre copii. Numai în salonul nostru mai erau încă patru cu aceeași problemă.
Cel mai important însă este că am aflat cum trebuie reacționat în criză.
Eu nu am văzut-o, că era la grădiniță, dar doamnele de acolo au mai pățit d-astea, pentru că mai au copii care fac convulsii febrile.
Așadar, ce NU facem în astfel de cazuri:
– NU ne panicăm (asta este mai ușor de zis decât de făcut)
– NU îi băgam degetele pe gât, pentru că nu își “înghite limba”
– NU urlăm la copil
– NU îl smucim
– NU încercăm să îi oprim mişcările corpului
Și CE facem:
– îl întoarcem pe o parte în poziția de siguranță
– eliberăm gura, dacă există ceva înăuntru, ca să nu se înece
– îi luăm temperatura
– monitorizăm durata convulsiei
– neapărat mergem la spital.
– eliberăm gura, dacă există ceva înăuntru, ca să nu se înece
– îi luăm temperatura
– monitorizăm durata convulsiei
– neapărat mergem la spital.
O convulsie poate fi urmată de o alta și este nevoie să fie într-un spital. Temperatura trebuie luată pentru că, dacă e convulsie fără febră, vorbim despre alte lucruri.
Noi avem acum un Diazepan pentru copii, Desitin, care se folosește numai în momentul crizei. “Unde este copilul, este și medicamentul!” Așa ni s-a spus, așa facem!
De ce apar convulsiile? Nu trebuie neapărat să aibă temperatura mare. Alexa avea 38.5! Dar dacă febra crește BRUSC, atunci corpul nu mai știe cum să reacționeze și îi dă cu virgulă!
De ce scriu asta acum?
Pentru că a făcut febră. Din nou. Iar după 3 nopți și zile de febră, am experimentat altceva. SCĂDEREA bruscă a temperaturii!
Pentru că, da, se poate și asta. A făcut frisoane vreo 7 minute în încercarea organismului de a se încălzi! Dârdâia de ziceai că sunt minus 50 de grade. Din nou la spital! Cu 40,3 temperatură.
Acum suntem bine, din nou acasă. Nouă ni se trage de fiecare dată de la gât.
Mommyhood is a rollercoaster. De data asta, termic! Rece, cald, fierbinte.
Text scris Oana Hagiescu, pentru toate mamele panicate sau relaxate.
(Sursă foto: Pixabay/ Myriam Zilles)
Postări asemănătoare
1 comment
[…] Textul acesta a fost publicat și în Revista Margot. […]