„Somniferul miracol” pentru mulți dintre copii poate fi o poveste citită de către părinte înainte de culcare. Importanța alegerii lecturilor este însă esențială. De o atenție deosebită s-a bucurat cartea autorului irlandez Martin Waddell, „Can’t you sleep, Little Bear?”, care în anul 2004 a primit cea mai importantă distincție acordată autorilor de cărți pentru copii, și anume, premiul Hans Cristian Andersen. Cartea a fost tradusă și în limba română sub titlul „Nu ti-e somn, ursulețule?”(apărută în 2011 la editura Cartea Copiilor). Traducerea sa păstrează cu acuratețe farmecul poveștii.
Altfel de lecturi pentru cei mici
Pe scurt, cartea prezintă povestea personajului Pui de Urs, care nu poate sa adoarmă din cauza fricii de întuneric. Astfel, Marele Urs se străduiește întreaga noapte să alunge bezna din peștera în care locuiesc. El aduce felinare din ce mai mari pentru a-l ajuta pe cel mic să adoarmă. Dialogul dintre personaje pare să se repete, însă pe fundal există o tensiune care crește de fiecare dată când Marele Urs trebuie să întrerupă lectura din „Cartea Urșilor”.
Cu toate că Marele Urs înconjoară pătuțul Puiului de Urs cu felinare din ce în ce mai voluminoase, pentru ursuleț pare că lumina devine tot mai mică. El mulțumește de fiecare dată, cuibărindu-se „și mai bine sub păturică, bucuros că acum avea o lumină mică alături.”
În final, ursul îl ia în brațe pe ursuleț pentru a-i arăta „cea mai mare lumină” și îl duce afară, unde luna și stelele luminează cerul nopții, dar ursulețul nu mai apucă să răspundă pentru că adoarme în brațele Marelui Urs. Ținându-l în continuare în brațe, acesta se întoarce în peșteră la fotoliul său și își continuă lectura.
Nu ți-e somn ursulețule?
Povestea evidențiază încrederea nemărginită pe care cei mici o acordă părinților. Prin răbdarea și calmul său, Marele Urs înțelege că „lumina mică” nu poate concura cu protecția și căldura unui părinte. De asemenea, în afara lecției despre iubire, răbdare și înțelegere dedicată atât copiilor, cât și părinților, trebuie amintite si ilustrațiile superbe ale Barbarei Firth, ce completează armonios firul narativ.
Este interesant de observat și de discutat cu cel mic faptul că autorul nu precizează dacă Pui de Urs este fetiță sau băiețel, și nici dacă Marele Urs este mama, tatăl sau o altă figură parentală din viața ursulețului. Tocmai de aceea, morala poveștii capătă noi dimensiuni și vine ca suport pentru copiii de pretutindeni.
Povestea este, așadar, o lecție de compasiune față de ceilalți, un prim pas pentru a înțelege că fiecare dintre noi se poate confrunta cu aceleași probleme.
„Temerile și nevoile copiilor mici sunt cât se poate de reale și concrete pentru ei. Când am scris despre ele, n-am avut nici o clipă intenția de a le desconsidera sau de a le rezolva rapid printr-un happy-ending forțat, cum fac multe povești. Deznodământul fericit trebuie să decurgă firesc din desfășurarea poveștii. Orice poveste pentru copii trebuie să fie nu numai originală, amuzantă sau emoționantă, ci și… cinstită. Această convingere se regăsește în „Can’t You Sleep, Little Bear?” (Martin Waddell, în cadrul discursului său de la decernarea premiului H.C. Andersen).