Abandonarea copilului de către părinte poate afecta creierul micuțului

În prezent, rata abandonului infantil a luat proporții alarmante. Conform presei locale, la fiecare 9 ore un copil este abandonat în maternitate; anual 1.200 de copii sunt abandonați. Nu mai vorbim de numărul părinților plecați în străinătate ai căror copii rămân în grija rudelor. Potrivit organizației Salvați Copiii, cifra acestora este estimată la 250.000 de minori.

Fie ca vorbim de un abandon definitiv sau temporar, această despărțire afectează în mod direct dezvoltarea cognitivă a copilului. Astfel spus, separarea copiilor de familie îi afectează indubitabil din punct de vedere emoțional și psihic.

Se pare că momentul separării de părinți produce o traumă în conștiința copilului care intraăîn panică sau mai rău în stare de șoc. Nivelul de stres ridicat afectează creierul și produce chiar unele schimbări hormonale.

Este dovedit faptul că micuții abandonați de familie au un ușor retard mintal și sunt mai indiferenți față de sentimentele celorlalți.

Un studiu recent vine să întărească faptul că acei copii ai căror părinți lipsesc de lângă ei perioade îndelungate de timp au o dezvoltare întârziată a creierului. Mai mult decât atât, aceștia manifestă anumite fobii și prezintă tulburări de comportament.

Cu cât separarea se produce mai devreme, cu atât este mai rău pentru copil. Se pare că nivelul ridicat de stres îi afectează din punct de vedere biologic. Chiar dacă în timp, uită cele întâmplate, vor rămâne în continuare în stare de șoc, la nivel biologic.

Adolescenții de mai târziu vor fi mult mai vulnerabili, anxioși, depresivi, predispuși la un comportament delicvent și incapabili să-și controleze impulsurile. Profesorii vin și întăresc aceste afirmații. Ei confirmă că elevii care provin din familii monoparentale sau din orfelinate, au un comportament mai agresiv și greu de stăpânit.

Dacă au existat traume înainte de abandon sau înainte de adopție, copiii pot rămâne cu sechele neurologice grave. Asta duce la afectarea definitivă a anumitor părți ale creierului. De aici provin tulburările de concentrare și comportament.

Faptul că sunt etichetați de societate drept „orfani” și trăiesc cu sentimentul apăsător că nu aparțin nimănui, îi determină să adopte un comportament agresiv și revoltător. Copiii de azi, temători, lipsiți de apărare, vor deveni adulții de mâine, răzvrătiți, răzbunători, ranchiunoși. Abandonați de părinți, respinși de societate, lipsiți de ajutor și privați de dragostea parentală au tot dreptul să se comporte astfel.