Cele mai frecvente boli transmisibile la copii, în 2017

În cursul anului trecut, printre cele mai frecvente boli transmisibile la copii s-au numărat varicela, pojarul, hepatita A şi scarlatina. Deşi cu cazuri de ordinul a numai câteva zeci sau sute, boli precum tusea convulsivă sau meningita continuă să pună în pericol viaţa copiilor, deşi sunt prevenibile prin vaccinare.

Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică a publicat recent „Analiza evoluției bolilor transmisibile aflate în supraveghere”, Raport pentru anul 2017.

Documentul oferă, printre altele, date privind o serie de boli cu incidenţă mare în rândul copiilor precum varicela, rujeola, scarlatina, hepatita A, oreionul, tusea convulsivă, meningita sau rubeola.

Varicela (vărsatul de vânt)

Este de departe cea mai răspândită boală contagioasă care afectează, în general, copiii. Totuşi, varicela nu îi ocoleşte nici pe adulţii fără anticorpi împotriva virusului varicelo-zosterian.

În anul 2017, în România au fost raportate 33.651 de cazuri de varicelă, adică un număr foarte mare, în condiţiile în care boala poate fi prevenită prin vaccinare. Partea pozitivă este că nu a fost raportat nici un deces.

Cele mai afectate grupe de vârstă au fost: 1-4 ani (1370 de cazuri la 100.000 de locuitori) și 5-9 ani (1046 de cazuri la 100.000 de locuitori), urmate de grupa de vârstă 10-14 ani (471 cazuri la 100.000 de locuitori).

Cea mai mare rată de incidență a varicelei a fost înregistrată în județele Covasna, Harghita, Sălaj, Cluj, Bihor şi Neamț (peste 300 de cazuri la 100.000 de locuitori). Şi în județele Galați, Bistița-Năsăud, Tulcea, Dolj, Sibiu, Mehedinți, Alba, Ialomița, Mureș rata incidenței a fost printre cele mai mari (200-299 de cazuri la 100.000 de locuitori).

Trebuie spus că statul nu decontează vaccinarea antivariceloasă. Aşadar, copiii pot fi imunizaţi împotriva bolii doar dacă părinţii decid opţional să le cumpere şi să le administreze acest vaccin. Şi adulţii se pot vaccina împotriva bolii, tot pe cheltuială proprie.

Rujeola (Pojarul)

Epidemia de rujeolă s-a manifestat pregnant în 2017, când, conform datelor CNSCBT, s-au înregistrat 9076 de îmbolnăviri. Totodată, anul trecut au fost raportate şi 26 de decese prin rujeolă.

Cei mai afectați au fost copiii cu vârsta sub un an, la care incidenţa bolii a depăşit 848 de cazuri la 100.000 de locuitori.

La grupa de vârstă 1-4 ani, incidenţa a fost de 419 cazuri la 100.000 de locuitori, iar, la grupa de vârstă 5-9 ani, de 168 de cazuri la 100.000 de locuitori.

La copiii de 10-14 ani, rujeola a avut o rată a îmbolnăvirilor de 75 de cazuri la 100.000 de locuitori, în timp ce, la copiii şi tinerii de 15-19 ani, s-au înregistrat 47 de cazuri la 100.000 de locuitori.

În 2017, cea mai mare rată de incidență a rujeolei s-a înregistrat în județele Satu Mare (249/100.000) și Caraș-Severin (214/100.000), Pe locurile următoare s-au situat județele Brașov (147/100.000), Timiș (136/100.000), Călărași (133/100.000) și Arad (123/100.000).

Mortalitatea a fost ridicată (2,9 decese la 1000 de îmbolnăviri), iar mai multe de jumătate dintre cazurile de deces (53,8%) s-au produs la copii cu vârsta sub un an.

Şi rujeola face parte din categoria bolilor prevenibile prin vaccinare, vaccinarea antirujeolică (cu vaccin combinat rujeolă-rubeolă-oreion RRO), fiind inclusă gratuit în Programul Național de Vaccinare.

Scarlatina

În anul 2017, în sistemul de supraveghere a cazurilor de scarlatină la copiii cu vârsta sub 14 ani au fost raportate 2.379 de cazuri suspecte de scarlatină. Dintre acestea, 1.922 au fost clasificate ca fiind cazuri de scarlatină.

Cea mai mare incidență a scarlatinei s-a înregistrat la grupa de vârsta 5-9 ani (peste 100 de cazuri la 100.000), urmată de grupa de vârsta 1-4 ani (peste 80 de cazuri la 100.000).

Din punct de vedere al distribuției geografice, cele mai mari incidențe s-au înregistrat în județele Brașov 261/100.000, Sibiu 211/100.000 şi Dâmbovița 206/100.000. În județele Argeș, Harghita și Giurgiu nu s-a raportat nici un caz de scarlatină. Din păcate, pentru prevenirea scarlatinei nu există vaccin.

Hepatita A

O altă boală cu incidenţă mare în România este hepatita virală de tip A. Doar în 2017, numărul cazurilor a fost de 2.512, cu o incidenţă la nivel naţional de 12,8 cazuri la 100.000 de locuitori.

Cele mai afectate grupe de vârstă au fost: 5-9 ani (74 de cazuri la 100.000 de locuitori), 10-14 ani (52 de cazuri la 100.000 de locuitori) şi 0-4 ani (33 de cazuri la 100.000 de locuitori). Au fost depistate peste 100 de focare de hepatită A la nivel naţional, majoritatea în mediul rural (94).

Cele mai numeroase cazuri (42,2%) din rândul celor raportate în focare, atât în mediul rural cât şi în mediul urban, s-au observat la grupa de vârstă 5-9 ani.

Cazuri de hepatită virală A au fost semnalate în toate județele României exceptând județele: Arad, Brăila și Tulcea. Judeţul cu cele mai multe îmbolnăviri a fost Sibiu (65 de cazuri la 100.000 de locuitori), în timp ce Prahova, Neamț, Maramureș au înregistrat o incidenţă minimă de mai puţin un caz la 100.000 de locuitori.

De menţionat că şi hepatita A poate fi prevenită prin vaccinare, însă vaccinurile disponibile nu sunt decontate de către stat.

Parotidita epidemică (oreionul)

Pe parcursul anului 2017, au fost raportate 356 cazuri suspecte de infecție urliană (oreion). Nu a fost raportat niciun deces. Cele mai multe cazuri au fost notificate de județele: Iași (127), Vâlcea (38), Neamt și Olt (17). Din totalul cazurilor suspecte notificate, 40 au fost infirmate, restul de 316 fiind clasificate astfel: 190 posibile, 56 probabile și 70 confirmate.

În ceea ce priveşte incidenţa pe grupe de vârstă, cele mai multe îmbolnăviri s-au produs la copiii şi tinerii între 10 şi 19 ani. Şi grupele 1-4 ani şi 5-9 ani au înregistrat un număr mare de cazuri de oreion, cu peste 40 de cazuri şi respectiv aproape 60 de cazuri.

Protecţia împotriva infecţiei urliene se obţine prin vaccinarea cu vaccinul RRO (vaccin combinat rujeolă-rubeolă-oreion), oferit gratuit prin Programul Național de Vaccinare.

Tusea convulsivă (denumită popular şi tusea de 100 de zile)

În anul 2017, au intrat în sistemul de supraveghere 207 cazuri suspecte de tuse convulsivă. Dintre acestea, 45 au fost clasificate final ca și confirmate, 50 ca probabile, 75 infirmate, iar 37 au rămas posibile. Cele 95 cazuri de tuse convulsivă din anul 2017 corespund unei incidențe de 0,5 la 100.000 de locuitori, în uşoară creștere față de anul precedent (0,4 la 100.000 de locuitori).

Cele mai mari valori ale incidenței tusei convulsive s-au înregistrat la grupele de vârstă 0-4 ani şi 5-9 ani. Ambele valori sunt în creștere față de anul precedent. Conform raportului citat, din anul 1999 încoace, În 2017 a fost înregistrată cea mai mare valoare a incidenței la grupa de vârstă 0-4 ani (5,4 cazuri la 100.000 de locuitori). Referitor la distribuția geografică a cazurilor, pe primele locuri s-au situat județele Harghita și Timiș.

Vaccinarea împotriva tusei convulsive se face gratuit prin Programul Naţional de Vaccinare, începând de la vârsta de două luni (vaccin hexavalent în trei doze).

Meningita meningococică

Nu este o boală frecventă în România, dar afectează predominant copiii şi prezintă un risc semnificativ de complicaţii sau deces.
Din cele 71 de cazuri suspecte de meningită raportate în 2017, 8 (11,3%) au fost infirmate, iar 63 (88,7%) s-au clasificat astfel: 50 confirmate cu laboratorul şi 13 probabile.

Cele mai multe cazuri confirmate s-au înregistrat în Municipiul București – 7 (14%).

Totodată, distribuția cazurilor de boală meningococică pe grupe de vârstă a evidențiat predominanța la copiii de 0-4 ani, cu 30 cazuri (47,6%). Urmează grupele de vârstă 15-19 ani cu 8 cazuri (12,7%), 10-14 ani cu 6 cazuri (9,5%) și 5-9 ani cu 5 cazuri (7,9%).

Forma de boală a fost severă la jumătate dintre cazuri (50,8%), medie la aproape 40% (39,7%) şi ușoară, la 9,5% dintre cazuri. Meningita a produs, anul trecut, 8 decese în rândul copiilor: la grupa de vârstă 0-4 ani (6 cazuri), la 10-14 ani şi 15-19 ani, câte 1 caz.

În cursul anului 2017, au fost raportate şi 29 de cazuri de meningită și meningo-encefalită tuberculoasă. Analiza distribuției pe grupe de vârstă a cazurilor confirmate și probabile relevă faptul că cele mai multe cazuri s-au înregistrat la copii din grupa de vârstă 0-4 ani şi 15-19 ani. Pe această ultimă grupă de vârstă s-a înregistrat şi un deces.

Meningita meningococică produsă de meningococii serogrupurilor B, A, C, W, Y poate fi prevenită prin vaccinare opţională (nedecontată de stat). Abia din luna octombrie a acestui an, a fost importat în România un vaccin împotriva serogrupurilor A,C, W, Y. Vaccinul împotriva serogrupului B poate fi comandat sau adus deocamdată doar de peste hotare.

Rubeola (Pojărelul)

În anul 2017, în România au fost raportate doar 9 cazuri de rubeolă, dintre care 6 cazuri confirmate cu laboratorul și 3 cazuri clasificate ca posibile pe baza criteriilor clinice.

Pe teritoriul României au fost înregistrate cazuri de rubeolă în 8 județe: 2 cazuri în județul Timiş și câte unul în judeţele Buzău, Bistrița Năsăud, Cluj, Constanța, Sibiu, Neamț şi Vrancea.

Ratele de incidență pe grupe de vârstă până la 14 ani s-au prezentat astfel: sub un an (2 cazuri la 100.000 de locuitori) 1-4 ani (0,3 la 100.000 de locuitori), 10-14 ani (0,2 la 100.000 de locuitori).