Obezitatea la copii – Să cunoaştem riscurile şi măsurile de prevenire

Numărul copiilor supraponderali şi obezi din România a crescut îngrijorător în ultimul deceniu.

Pe grupele de vârstă 5-19 ani, aproape 20% (19,7%) dintre fete şi aproape 30% dintre băieţi (29,2%) sunt supraponderali, conform unui studiu publicat în octombrie 2017.

Spre comparaţie, datele anului 2010 indicau o pondere a copiilor supraponderali de 14% la fete şi de 19,4% la băieţi.

În ceea ce priveşte obezitatea, datele arătau astfel: la fete, 5% în 2016 şi 3% în 2010; la băieţi, 10,7% în 2016 şi 5,5% în 2010.

Aceste rezultate sunt parte a unei cercetări ample derulate la nivel global din iniţiativa Colegiului Imperial din Londra și a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Care sunt cauzele îngrăşării excesive a copiilor ?

Obezitatea este considerată o tulburare de nutriţie, intervenită pe fondul unor dezechilibre ale balanţei energetice.

Aceasta se manifestă prin acumularea de grăsime în ţesutul adipos şi în alte ţesuturi şi organe.

Deşi adesea este vorba de cauze idiopatice (necunoscute), acumularea de kilograme în plus poate fi generată de:

 Factori genetici. De exemplu, copiii cu părinţii supraponderali sau obezi prezintă un risc elevat de a deveni ei înşişi supraponderali sau obezi.

 Factori hormonali. Unele afecţiuni ale glandelor endocrine au ca efect secundar obezitatea (sindromul Cushing, insulinomul, hipotiroidismul, sindromul de ovar polichistic şi altele).

 Factori de mediu. Indivizii născuţi în zone cu climat rece sunt mai predispuşi la îngrăşare nesănătosă.

 Tulburări la nivelul proceselor metabolice ale organismului.

 Stil de viaţă nesănătos. De exemplu, aportul caloric şi lipidic ridicat asociat cu inactivitate şi sedentarism.

 Obiceiuri alimentare greşite. Consum excesiv de alimente sărace în nutrienți și cu densitate energetică mare : dulciuri concentrate, sucuri îndulcite, chipsuri, mâncăruri tip fast-food etc.

Este copilul meu supraponderal?

În general, excesul mare de kilograme este evident la un copil. Însă, această problemă de sănătate nu trebuie evaluată din ochi sau după părerile personale ale fiecăruia.

Atunci când părinţii au această suspiciune, trebuie să se adreseze medicului pediatru. Uneori, pot fi necesare investigaţii suplimentare la alţi specialişti.

Evaluarea din acest punct de vedere este ceva mai problematică la copii decât la adulţi. La aceştia din urmă, valoarea Indicelui de Masă Corporală (IMC) arată, de regulă, dacă o persoană are greutate sănătoasă în raport cu înălţimea sa.

IMC se obţine prin împărţirea greutăţii (numărului de kg) la pătratul înălțimii (exprimată în metri).

Acest indice are dezavantajul că nu dă informaţii şi asupra ponderii altor tipuri de ţesut (osos, muscular etc). Aşadar aprecierea ponderii ţesutului gras este destul de aproximativă.

La copiii şi adolescenţi, unde există variaţii individuale foarte mari ale nivelului de dezvoltare, IMC-ul trebuie evaluat în raport de alte coordonate.

Astfel, pentru o evaluare corectă, sunt luate în calcul vârsta şi sexul copilului , apoi se fac comparaţii între IMC-ul acestuia şi IMC-ul majorităţii copiilor de aceeaşi vârstă şi acelaşi sex.

Se consideră că un copil sau un adolescent este supraponderal/obez dacă are un IMC peste percentilele 85/95, pe curbele generate de NHANES (The National Health and Nutrition Examination Survey) 1963-1965 și 1966-1970, sau depășeşte 30 kg/mp la orice vârstă.

De asemenea, unii specialişti fac evaluarea în funcţie de următoarele standarde:

-20% peste IMC normal – status supraponderal
-50% peste IMC normal – obezitate
-80-100% peste IMC normal – obezitate morbidă.

Ce riscă copiii cu exces de greutate

Partea bună este că, faţă de adulţi, copiii cu exces de greutate prezintă risc mai mic de complicaţii.

Totuşi, dacă această tulburare persistă prea mult timp, pot apărea complicaţii precum:

-Sindrom metabolic: obezitate abdominală, dislipidemie, hipertensiune, rezistenţă la insulină şi alte morbidităţi.

-Diabet zaharat de tip 2 (risc de peste 10 ori mai mare decât copii non-obezi).

-Afecţiuni cardiovasculare: hipertensiune, ateroscleroză, insuficienţă cardiacă şi altele.

-Tulburări hormonale/endocrine: hiperandrogenemie, dezechilibre ale ciclului menstrual, ovar polichistic etc.

-Tulburări respiratorii: astm bronşic, apnee în timpul somnului.

-Tulburării digestive: steatoză hepatică, litiază biliară, colecistită.

-Afectare renală: risc elevat de disfuncţie glomerulară şi tubulară.

-Incidenţă crescută a afecţiunilor dermatologice: micoze, displazii, infecţii cutanate bacteriene etc.

-Complicaţii la nivel psihologic: copilul se izolează şi suferă din cauza aspectului său, care îi dă un sentiment de inferioritate; pe acest fond apar şi tulburări neuro-cognitive, imaturitate emoţională şi psihică şi alte asemenea probleme.

Cum poate fi prevenită obezitatea?

Alimentaţia echilibrată şi stilul de viaţă sănătos sunt importante la orice vârstă pentru menţinerea unei greutăţi corporale optime.

Există însă anumite perioade critice care cresc şi mai mult riscul ca un copil să dezvolte o greutate nesănătoasă:

 Perioada prenatală. Creşterea ponderală excesivă a mamei în timpul sarcinii ori diabetul gestaţional predispun copilul la obezitate şi la probleme de sănătate asociate acestei tulburări. De aceea, gravida aflată în această situaţie trebuie să se prezinte la medic şi să urmeze recomandările primite.

 Perioada preşcolară. Alimentaţia copilului mic şi a preşcolarului sunt, de asemenea, hotărâtoare pentru starea de sănătate de mai târziu. Se recomandă trei mese principale pe zi şi gustări bogate în fructe şi legume proaspete.

 Adolescenţa. Este perioada în care copilul poate avea probleme în menţinerea echilibrului psihologic, dar şi a disciplinei alimentare. Tinerii de această vârstă devin mai sedentari şi tind să consume foarte multe alimente nesănătoase (dulciuri, sucuri, alimente bogate în grăsimi etc.).

Adolescentul va fi mai puţin expus unor astfel de greşeli dacă a fost obişnuit de mic să fie activ şi să aibă o alimentaţie corectă.

De reţinut !

-Încă din stadiul prenatal sau de sugar, greşelile alimentare pot avea efecte negative pe termen lung asupra greutăţii.
-Deşi sunt în perioada de creştere şi dezvoltare, copiii pot acumula kilograme în plus, ajungând până la obezitate.
-Trebuie promovate: obiceiurile alimentare sănătoase, activitatea fizică/practicarea sporturilor, păstrarea unui ritm de creştere ponderală adecvat.
-Trebuie evitate: supraalimentaţia, sedentarismul, factorii de stres şi stimulii obiceiurilor alimentare dăunătoare, regimurile dezechilibrate (curele de slăbire haotice).
-Este esenţială depistarea din timp a copiilor cu această predispoziţie şi monitorizarea lor. Numai astfel poate fi scăzut riscul ca ei să devină adulţi supraponderali sau obezi.

Nu în ultimul rând, pentru ca măsurile de combatere a excesului de greutate să aibă succes, copilul trebuie sprijinit psihologic de părinţi şi de cei apropiaţi lui.