Ne putem vaccina dacă suntem însărcinate sau alăptăm?
Este ştiut faptul că, în sarcină, trebuie evitată pe cât posibil administrarea de medicamente. În ceea ce priveşte vaccinurile, lucrurile sunt oarecum nuanţate. Unele vaccinuri nu numai că nu sunt contraindicate gravidelor, dar aduc şi un plus de siguranţă pentru mamă şi făt.
Şi mamele care alăptează pot primi vaccinuri, existând doar două excepţii: vaccinul contra variolei şi cel contra febrei galbene, conform Ghidului Comitetului Consultativ al Practicilor de Imunizare (Advisory Committee on Immunization Practices).
Pe de altă parte, anumite vaccinuri nu sunt permise femeilor însărcinate, în timp ce altele trebuie administrate doar în cazuri excepţionale.
Precizări privind siguranţa vaccinurilor
Vaccinurile sunt preparate biologice care conţin virusuri, bacterii (inactivate sau atenuate) ori anatoxine.
În ultimele decenii, au fost efectuate o multitudine de studii privind posibilele efecte nedorite ale vaccinurilor, inclusiv asupra femeilor însărcinate. Concluziile acestora arată că o bună parte dintre vaccinuri nu expun nici femeia însărcinată, nici fătul la riscuri notabile.
Potrivit unui document al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pe tema siguranţei vaccinării în sarcină, nu au fost evidenţiate dovezi ale unor reacţii adverse ca urmare a vaccinării femeilor însărcinate cu anumite vaccinuri care conţin virusuri sau bacterii inactivate ori anatoxine.
„Sarcina nu trebuie să fie un motiv de excludere a femeilor de la imunizarea cu aceste vaccinuri, atunci când există raţiuni de ordin medical pentru vaccinare”, arată OMS în „Safety of Immunization during Pregnancy. A review of the evidence”.
Din prudenţă, vaccinurile vii, în cazul cărora riscurile pentru făt sunt teoretice, trebuie evitate în perioada sarcinii. „Vaccinurile cu virusuri vii, atenuate, şi cele cu bacterii vii sunt, în general, contraindicate în timpul sarcinii”, consideră şi Centers for Disease Control of Prevention (CDC).
Vaccinuri recomandate în sarcină
Există câteva imunizări recomandate gravidelor în scopul prevenirii unor maladii cu consecinţe grave pentru mamă, dar mai ales pentru făt. Aceste vaccinuri nu pun în pericol sarcina sau fătul, după cum arată numeroase studii.
Una dintre cele mai recente cercetări în acest sens a fost publicată în luna februarie a acestui an de revista Pediatrics. Studiul, care a coroborat date din dosarele medicale a peste 413.000 de nou-născuţi, reconfirmă siguranţa vaccinurilor antigripal şi dTpa (diftero-tetano-pertussis acelular) în sarcină.
▪ Vaccinarea antigripală
Femeile însărcinate sunt mai predispuse la complicații severe în caz de gripă. În plus, un episod de gripă poate avea repercusiuni şi asupra bebeluşului în formare. Printre efectele negative cele mai grave ale gripei survenite în timpul sarcinii se numără declanşarea prematură a travaliului şi moartea fetală din cauza morbidității materne.
Având în vedere aceste posibile consecinţe, vaccinarea antigripală este o măsură binevenită în sezonul gripal. Administrarea vaccinului se poate face în orice moment al sarcinii.
Ceea ce trebuie reţinut este faptul că femeile însărcinate trebuie imunizate antigripal cu vaccin inactivat, potrivit recomandării CDC. Vaccinurile cu virus Influenza viu atenuat sunt contraindicate în sarcină, conform aceleiaşi surse.
▪ Vaccinarea dT sau dTpa
În multe ţări dezvoltate, gravidelor li se recomandă vaccinul dT (diftero-tetanic) sau vaccinul dTpa (diftero-tetano-pertussis acelular). Rolul acestor vaccinuri este de a preveni trei boli severe cu risc mare de mortalitate neonatală.
Să le luam de rând.
-Imunizarea antitetanos protejează de tetanosul matern şi neonatal. În România, prima vaccinare antitetanos a nou-născutului se face începând de la vârsta de două luni. Dacă mama nu a fost imunizată antitetanos în ultimii zece ani, bebeluşul nu va primi suficienţi anticorpi pentru a fi protejat până la prima lui imunizare.
De asemenea, în situaţia în care gravida dobândeşte o rană cu risc tetanigen, se poate imuniza antitetanos imediat, dacă nu are o imunizare recentă. În general, se consideră o imunizare recentă cea efectuată în ultimii 10 ani (pentru plăgi minore şi necontaminate) sau cea efectuată în ultimii 5 ani (pentru plăgi majore şi contaminate).
-Imunizarea antipertussis este, de asemenea, importantă. Pertussisul (cunoscut şi ca tuse convulsivă) produce şi în ziua de astăzi numeroase decese la nou-născuţi (circa 63.000 numai în 2013, conform datelor OMS).
Până la împlinirea vârstei de vaccinare împotriva pertussisului (două luni de viaţă), nou-născuţii pot fi protejaţi numai prin anticorpii primiţi de la mamă. Din aceste considerente, se recomandă o doză de dTPa în fiecare sarcină, indiferent de istoricul vaccinal al pacientei. Fereastra optimă de administrare a vaccinului dTpa este între săptămânile 27-36 de sarcină.
-Imunizarea antidifterică este indicată din anul 2012, la gravide, prin administrarea vaccinului dTpa care ae şi componenta difterică. Deşi difteria a devenit o boală rară, în lume sunt încă înregistrate anual mii de cazuri de infecţii cu Corynebacterium diphtheriae. Nu poate fi ignorat nici faptul că această maladie are o mortalitate de până la 20% în cazul copiilor sub cinci ani.