Anca Bucur, Miss Fitness Universe – Sarcina unei campioane mondiale
Anca Bucur este instructor de fitness la renumita sală de sport, World Class.
Își începe cariera la vârsta de 8 ani la școala de gimnastică de la Deva, iar câțiva ani mai târziu ajunge să facă parte din Lotul Național de Senioare din București.
În urma unei accidentări se retrage din gimnastică și decide să devină instructor de fitness și să participe la concursuri internaționale, unde să-și demonstreze că încă poate face performanță.
În 2017 a câștigat la Miami, pentru a cincea oară titlul de Miss Fitness Universe – la categoria profesioniștilor.
Cu șase luni în urmă, Anca află că este însărcinată și simte atunci cu adevărat că este o femeie fericită și împlinită.
Revista Margot a vrut să afle mai multe despre activitatea Ancăi și cum e pentru aceasta să-și continue activitatea de instructor, pe perioada sarcinii.
Anca pe banda de alergat de la Word Class. Sursa foto: pagina de Facebook a instructorului de fitness
Revista Margot: Povestește-ne puțin din ce înseamnă viața unui copil care se antrena în renumita școală de gimnastică de la Deva, la începutul anilor `90. Cât de dure erau antrenamentele, cum resimte un copil o astfel de viață și cum făceai față dorului de familie? Care a fost partea pozitivă a acestei pregătiri?
Anca Bucur: Am ajuns la Deva în anul, 1995. Îmi aduc aminte și acum emoțiile pe care le aveam, deoarece selecția ce se făcea atunci era foarte strictă, iar numărul fetelor înscrise era foarte mare.
Parcă a început totul în joacă, și o dată cu trecerea timpului a devenit tot mai serios. Antrenamentele deveneau tot mai dure pe măsură ce și obiectivele erau mai mari. Deși a fost dorința mea să ajung la Deva, ca să devin campioană, dorul de familie era mai mare și mai greu de suportat decât am crezut.
Am fost un copil ambițios însă, și nu mă plângeam părinților. Acestora le era permis să ne sune pe telefonul fix ( exista unul singur în camera pedagogilor), la anumite ore, deci îi auzeam foarte rar. De accea, când reușeam să vorbim la telefon, le spuneam doar cum e la școală și ce elemente noi am mai învățat la antrenamente.
Deși, recunosc, scrisorile pe care le scriam mamei mai ales, erau ceva mai profunde. Citeam cărți de psihologie, îmi aduc aminte și acum o carte de culoare galbenă, Drumul spre succes, pe care o știam aproape pe de rost și la un moment dat cred că dormeam și cu ea lângă pernă.
Așa am reușit să fructific anii petrecuți acolo. Prin ambiție, determinare, suportul familiei, și bineînțeles al anturajului, ce includea, antrenori, pedagogi, colege, prietene.
Partea pozitivă a acestei experiențe cu siguranță a fost creșterea capacității mele de a lupta pentru ce îmi doresc, fără să aștept ca lucrurile să se întâmple de la sine. Am învățat să fiu independentă, puternică, echilibrată și să îmi transform pasiunea pentru sport în performanța și meseria din prezent.
Încaântată de experiența sarcinii, Anca și-a documentat întreaga această perioadă pe blogul său. Sursa foto: Facebook
Revista Margot: În 2006, în urma unei accidentări, te-ai retras din lumea gimnasticii, cu un an înainte fusesei selecționată pentru lotul național de seniori din București. Cum este pentru un sportiv să se pregătească ani în șir pentru un eveniment la care nu mai poate apoi participa din motive medicale, cum depășește momentul? Ce te-a făcut pe tine atunci să te îndrepți spre altceva?
Anca Bucur: Orice sportiv de înaltă performanță parcurge astfel de momente, din păcate, mă refer în primul rând la accidentări.
O accidentare cere recuperare, stat „pe margine o perioadă”.
Sportul pe care îl practicam, gimnastică aerobică, mi-a adus bucurii și împliniri, dar în acel moment împlineam vârsta de 18 ani, și am calculat eu că e momentul să am o meserie care să îmi garanteze un venit sigur și să pornesc la drum singură. Știu că am luat o decizie bună, din păcate sporturile neolimpice nu sunt susținute nici măcar pe jumătate cât sunt jocurile olimpice.
A fost până la urmă o alegere personală, matură și gândită bine.
Mă bucur de drumul pe care l-am parcurs și de performanțele făcute, dar mai ales de ce a continuat după aceea. Fiecare experiența trăită, m-a transformat în omul de azi și sunt pe deplin recunoscătoare.
Anca, ținând în mâini cupa Fitness Universe Champion, în 2017. Sursa foto: Facebook
