Familii de români în străinătate: Viața cu copii, în Oman – Partea a III-a
Aceasta este ultima parte a articolului Viața cu copii, în Oman, alături de Corina Sarcinschi, o mamă româncă care locuiește cu cei doi fii ai săi în capitala omaneză, Muscat.
În primul articol, Corina ne-a vorbit despre modul în care sunt instruiți preșcolarii, iar în cea de-a doua despre viața socială a familiei sale.
Haideți să aflăm câte ceva și despre diferențele culturale și care sunt lucrurile cu care nu s-a putut adapta.
Revista Margot: Ce facilități oferă statul părinților? (Care este situația mamelor de carieră/celor care stau acasă /sau mamelor care au slujbe cu jumătate de normă)?
Corina: Niciuna. Nu numai expaților, nici măcar omanezilor. Nu există alocații sau ajutoare financiare.
Există un sistem de taxe sociale care se aplică doar oamanezilor prin care aceștia au dreptul la sistemul public de sănătate si educație în mod gratuit.
Pentru expați, există o lege prin care statul obligă companiile să plătească 50% din salariul lunar pentru fiecare an de lucru pentru că se presupune că au cheltuieli suplimentare, se numește „end of service gratuity”.
Dar nu este plătit de stat, ci de compania care este un fel de sponsor al tău si în nici un caz nu acoperă taxele școlare foarte ridicate.
Mai există o lege prin care fiecare companie trebuie să furnizeze asigurare medicală angajaților expați și familiilor lor, deci avem acces la servicii medicale în sistemul privat, dar nu sunt acoperite toate serviciile și în orice condiții. Repet, acesta nu este un ajutor dat de stat efectiv.
Situația mamelor este mai degrabă că acestea stau acasă și există astfel un singur venit pe familie. Atât la omanezi, cât si la expați. Dacă insistă o femeie poate găsi un job în cele din urmă, cel mai probabil „fără acte”, sau, dacă e vorba un domeniu cheie pentru ei, daar cu greu s epoate întâmpla asta.
O femeie din domeniul IT, ca să obțină viză de muncă, are nevoie de scrisoare specială de la angajator care necesită aprobarea Ministerului Muncii.
Dacă ministrul are o zi bună, semnează, dacă nu, data viitoare. Am mai auzit povești cum că angajatorul strecoară aplicații ale persoanelor de sex feminin printre cele ale persoanelor de sex masculin și cum uneori cererile bărbaților sunt semnate automat, unele femei ar reuși astfel să obțină vize de muncă. Sau dacă persoanele de sex feminin dețin un nume care nu sună a fi unul feminin, se poate crea o confuzie și cererea pentru viză să fie semnată doar pentru că s-a crezut că este de fapt vorba de un bărbat. Dar sunt doar zvonuri, nu stiu cât sunt de adevărate.
Baby shower organizat pentru Corina și o altă prietenă româncă
Revista Margot: Există momente în care să ieșiți doar voi doi fără copii (în ce fel se desfășoară aceste ieșiri? Apelând la play date-uri/la bone?)
Corina: Noi am creat un sistem de ieșit seara, din afară poate părea o nebunie, dar până la urmă a fost preluat pe aici și de alți părinți.
Sistemul este baby monitor – aplicație de telefon, lăsăm copiii singuri în casă după ce îi adormim, plecăm la restaurantul complexului (adică extrem de aproape) și petrecem seara la terasă, cu telefonul în față și baterie extra.
Dacă se trezesc, suntem la 5 minute distanță așa că suntem repede înapoi.
A funcționat bine pentru noi, în contextul nostru, din nou, am gândit asta în avans, când am ales să locuim într-un complex.
Suntem ajutați și de o bonă, dar copiilor mei oricum le este greu să stea cu altcineva în afară de mine când se trezesc și sunt agitați, așa că am considerat această formulă „baby monitoring” mai potrivită.
Dacă vrem să ieșim în exterior, apelăm la bonă, dar mai degrabă am preferat să programăm excursii sau ieșiri „de adulți” atunci când părinții noștri au venit în vizită (aceștia vin o dată pe an la noi).
Întrevedere cu ocazia Crăciunului a copiilor ce locuiesc în complexul rezidențial în care domiciliează și famila Corinei
Click pe numărul 2 pentru continuarea articolului
