Educația sexuală la copiii de 0-3 ani

Dacă ai un pici, știi cu siguranță că sunt adevărate mitraliere de întrebări. Când credeai că s-au terminat toate ciudățeniile despre care ar putea întreba, hop, mai vine o întrebare. Există totuși o curiozitate de care unora dintre părinți le este teamă. Un subiect tabu. Deși e naturală, curiozitatea copiilor este înăbușită cu cuvinte îndulcite, îndepărtate de adevăr.

De ce i-ai spune fetiței tale că are o „păsărică”? Când a văzut prima oară o pasăre, i-ai spus cumva că este o vulvă? Nu. Și atunci de ce când o familiarizezi cu părțile propriului ei corp și ajungi la vulvă, îi spui că este o „păsărică”?

Pentru un copil, un cuvânt e un cuvânt. Indiferent că îi spui vulvă sau păsărică, sunt niște sunete puse laolaltă pe care le asociază unei realități concrete. Deci de ce nu ți-ai învăța copilul lucrul corect?

Dacă ești genul care roșește chiar și la citirea acestui cuvânt, repetă-l în oglindă până nu mai ai nici o problemă. Pentru că cei mici au un detector de jenă fabulos. Iar în clipa în care au simțit orice urmă de disconfort când le explici despre ce este penisul sau vulva, antenuțele lor intră în alertă. Sentimentul va fi preluat în mod involuntar și îl va asocia cu acea parte a corpului. Ține de tine dacă vei avea un copil care se simte bine în propriul corp sau îi este rușine de el.

Nu are sens să duci copilul cu zăhărelul și să-i promiți că îi vei spune când va fi mai mare. Îi transmiți indirect mesajul că nu e capabil să își gestioneze propriul corp. Iar o notă de mister face ca lucrurile tăinuite să pară și mai interesante. De ce să încerce să afle aceste lucruri esențiale despre corpul său de la alte persoane?

Stai liniștită, trebuie să răspunzi doar întrebărilor directe. Adică: „Ce este asta?”. Nu vei apuca să intri în discursuri academice despre funcția reproducătoare, nu? Menționează că ne ajută să urinăm. Iar dacă ești întrebată de ce fetele au vulvă și băieții au penis, poți spune că este nevoie de ambele organe pentru a crea un bebeluș. Nici unul dintre cele două nu este mai presus sau mai prejos. Dar împreună fac echipă bună.

Te bazai pe povestea cu barza? Ghinion! Mai ții minte ce confuză ai fost când ai auzit tu prima oară explicația asta?

Și ce-i cu obsesia asta cu păsările când explicăm lucruri naturale care au denumiri special pentru ele?

Faptul că fetița ta a aflat că are o vulvă și nu o „păsărică”, iar băiețelul are un penis și nu un „cocoșel”, nu înseamnă că ai niște copii vulgari. Nu este nimic vulgar în aceste cuvinte și nici în cunoaștere. Iar acum că știu și la ce folosesc, stai fără grijă, copiii nu vor da fuga să facă bebeluși cu colegii lor de grădi. Odată ce curiozitatea le este satisfăcută și răspunsul primit este unul natural, vor renunța la cercetări mai amănunțite.

Preferabil ar fi să nu eviți subiectul. Mai devreme sau mai târziu, tot va auzi tot felul de denumiri la grădiniță. Mai bine îl informezi tu corect de la bun început.

Spune-i, cu aceeași naturalețe cu care îl înveți orice alte cuvinte, că dacă e fetiță are o vulvă, iar dacă e băiețel are un penis.

Deci dacă vrei un copil informat și bine așezat în propriul corp, nu îi spune niciodată: „Vai, mami, este rușine să vorbim despre asta.”

Cel mic trebuie să afle de la tine că organele genitale sunt la fel de importante precum restul organismului. Și că trebuie să avem grijă de igiena lor. De asemenea, nu le arătăm oricui sau în public. Și ne anunțăm părinții dacă vreodată un copil sau un adult încearcă să le atingă.

Încurajează-i întotdeauna spiritul explorator, fără a-i crea un sentiment de rușine. Și conferă-i sentimentul că poate veni oricând cu încredere la tine să te întrebe ce dorește să afle.