În căutarea bonei potrivite – ce trebuie să ştie părinţii

Unul dintre cele mai dificile lucruri cu care se poate confrunta o mamă este să îşi lase copilul în grija unei persoane străine. Există însă situaţii în care părinţii sunt nevoiţi să apeleze la un astfel de ajutor, iar găsirea bonei potrivite se dovedeşte adesea o adevărată provocare.

Fiecare dintre noi a auzit cel puţin o dată despre o experienţă negativă trăită de o mămică în legătură cu babysitterul copilului său. Deşi există numeroase agenţii care promit bone serioase şi responsabile, practic, puţine dintre CV-urile prezentate ireproşabil îşi găsesc corespondentul în realitate.

Pentru a întâlni mai uşor bona ideală şi a fi feriţi de situaţii neplăcute, este bine ca părinţii să fie foarte bine informaţi referitor la tot ce presupune angajarea unei asemenea persoane.

Ce condiţii ar trebui să îndeplinească o bonă

În România, exercitarea profesiei de bonă este reglementată de legea 167/2014, aflată în vigoare începând din 2015. Conform legii, bona este o persoană fizică, cetăţean român sau străin, cu domiciliul ori reşedinţa legală în România, calificată potrivit prevederilor legale să desfăşoare servicii de îngrijire şi supraveghere a copilului.

Pentru a putea lucra ca bonă, persoana care îşi doreşte acest lucru trebuie să întrunească anumite condiţii:

• Să aibă capacitate deplină de exerciţiu, în condiţiile legii;
• Să fie aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei (dovada se face prin certificat medical);
• Să fie aptă din punct de vedere psihologic (dovada se face prin raportul de evaluare);
• Să nu aibă antecedente penale, cu excepţia faptelor săvârşite din culpă (dovada se face prin certificat de cazier judiciar).

De reţinut că toate cele trei documente menţionate mai sus trebuie actualizate anual.

De asemenea, în prezent bonele au nevoie de cursuri şi de certificări: certificat obţinut în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 375/2002 republicată; diplomă, certificat sau un alt titlu de bonă, recunoscute ori echivalate conform Legii 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.

Pe de altă parte, nu pot lucra ca babysitter persoanele care:

• Sunt decăzute din drepturile părinteşti;
• Le-a fost retras atestatul de asistent maternal;
• Sunt dependente de substanţe psihotrope sau stupefiante şi/sau plante ori substanţe cu proprietăţi psihoactive;
• Suferă de boli cronice transmisibile;
• Locuiesc cu persoane care au suferit o condamnare penală definitivă, cu excepţia celor care au săvârşit fapte penale din culpă;
• Locuiesc cu persoane care suferă de boli cronice transmisibile, în situaţia în care îngrijirea copilului are loc la domiciliul/reşedinţa bonei;
• Locuiesc cu persoane dependente de substanţe psihotrope sau stupefiante şi/sau plante ori substanţe cu proprietăţi psihoactive, în situaţia în care îngrijirea copilului are loc la domiciliul/reşedinţa bonei.

Obligaţiile bonei

Este recomandat ca, încă de la prima discuţie cu potenţiala bonă, părinţii să îi explice acesteia pe larg ce aşteptări au şi ce fel de responsabilităţi îi vor reveni faţă de copil.

Obligaţiile şi activităţile bonei vor trebui stabilite aşadar împreună cu aceasta, ţinând cont de mai multe aspecte: numărul de copii, vârsta copiilor, nevoile individuale ale fiecărui copil, cât şi ale familiei acestuia. Chiar dacă în principiu obligaţiile sunt convenite de la început, părinţii au dreptul să le revizuiască. în mod rezonabil, şi pe parcurs, pentru a le adapta la nevoile copilului şi la evoluţia acestuia.

În linii mari, o bonă ar trebui să fie responsabilă de:

-îngrijirea şi supravegherea copilului
-hrănirea copilului
-educarea copilului şi învăţarea acestuia în scopul dobândirii deprinderilor necesare unei vieţi independente
-însoţirea şi sprijinirea copilului cu ocazia activităţilor pe care le desfăşoară acesta (şcolare, recreative, culturale, sportive etc)
-informarea părinţilor în legătură cu evoluţia sau problemele acestuia
-acordarea primului ajutor în caz de boală sau accident şi informarea de urgenţă a părinţilor când intervin situaţii speciale cu privire la copil.

Bonă cu sau fără contract ?

Dacă până acum câţiva ani aducerea unei bone în casă se făcea în mod obişnuit „la negru” şi presupunea doar o înţelegere verbală, odată cu legea 167/2014 lucrurile s-au schimbat. Conform noului cadru legislativ, bonele pot lucra legal fie cu contract individual de muncă (încheiat între bonă şi o persoană juridică acreditată ca furnizor de servicii sociale – de fapt, firma de plasare a bonelor), fie în baza unui contract de prestări de servicii încheiat între bonă şi reprezentantul legal al copilului. Pentru cea de-a doua variantă, bona trebuie să aibă PFA, să fie acreditată ca furnizor de servicii sociale şi să deţină licenţă de funcţionare pentru serviciile de îngrijire şi supraveghere a copilului pe timpul zilei prestate de bone.

Cu toate că încheierea unui contract cu babysitterul poate fi mai costisitoare, există totuşi anumite avantaje pentru părinţi:

• Faptul că se semnează un document scris, înregistrat, şi nu o simplă înţelegere verbală, conferă un plus de siguranţă atât familiei cât şi copilului;
• Întrucât la contract se anexează fişa postului, este prevăzut clar ce trebuie să facă bona, evitând abuzurile sau invocarea scuzei „nu am ştiut” sau „nu mi s-a spus”;
• Stabilirea unei clauze privind modul de încetare a contractului diminuează semnificativ riscurile ca bona să renunţe la înţelegere în orice moment fără a anunţa din timp familia;

• În contract se specifică drepturile pe care le poate avea bona privind beneficiile salariale, concediul şi zilele libere etc, evitându-se situaţii neplăcute precum abuzul de poziţie, absenţa nejustificată pe termen lung, acuzaţiile de plată inechitabilă şi altele.
• Orice contract de angajare include şi o clauză de confidenţialitate care obligă bona/babysitterul să nu divulge unor terţi informaţii private despre familia copilului sau casa în care lucrează.

Răspunderea bonei

În cazul unor abuzuri sau încălcării condiţiilor contractuale, bona poate răspunde disciplinar, contravenţional, civil şi penal. Dacă aceasta activează ca PFA (persoană fizică autorizată), ea va răspunde contravenţional, civil sau penal. Atunci când bona este angajată a unei firme specializate, părinții nemulțumiți trebuie să se adreseze firmei angajatoare, deorece aceasta îi monitorizează activitatea şi răspunde pentru bonă.

Găsirea unei bone este, de obicei, un proces laborios care necesită timp şi atenţie maximă. Părinţii trebuie să fie preocupaţi în primul rând ca persoana aleasă ca babysitter să ofere siguranţă şi o bună îngrijire a copilului, cât şi să aibă o bună comunicare cu micuţul. Şi, nu în ultimul rând, să fie atenţi la comportamentul copilului vizavi de bonă, întrucât acesta poate reprezenta un indicator foarte bun al alegerii făcute.