Multe gravide sunt convinse că o dietă adaptată sarcinii este suficientă pentru sănătatea lor şi a bebeluşului.
Altele iau suplimente prenatale şi cred că astfel sunt protejate de orice carenţe de vitamine şi minerale.
În realitate, nici dieta, nici suplimentele prenatale uzuale nu pot acoperi pe deplin anumiţi nutrienţi esenţiali în sarcină.
Mai mult, unii dintre nutrienţii conţinuţi de suplimentele pentru gravide sunt în exces şi nu aduc nici un beneficiu.
Conform unui studiu realizat în rândul femeilor însărcinate din 13 maternităţi din Finlanda, s-au constatat următoarele:
-Atât gravidele care luau suplimente prenatale, cât şi cele care se rezumau la o dietă echilibrată aveau un nivel adecvat de nutrienţi;
-Pentru trei nutrienţi însă lucrurile s-au dovedit diferite: vitamina D, acidul folic şi fierul. Aceştia nu pot fi asiguraţi în mod optim doar prin dietă.
Studiul, publicat în revista European Journal of Clinical Nutrition, arată importanţa suplimentării aportului celor trei nutrienţi la femeile însărcinate.
Să vedem care ar fi necesarul ideal în cazul lor.
Vitamina D
Vitamina D joacă un rol crucial în dezvoltarea structurii scheletale şi în mineralizarea normală a oaselor bebeluşului. Insuficienţa vitaminei D în timpul sarcinii poate înseamna pentru făt tulburări de osificare, diverse alte modificări caracteristice rahitismului congenital, complicații neurologice, o dimensiune mai mare a fontanelei la naștere, hipocalcemie neonatală etc.
Unele studii indică o legătură de cauzalitate între deficitul de vitamină D al mamei și riscul ca viitorul nou-născut să dezvolte diabet zaharat de tip 1 în copilărie sau scleroză multiplă la vârsta adultă.
Totodată, există studii care raportează anumite efecte benefice ale suplimentării aportului de vitamina D la femeile însărcinate: scăderea riscului de naștere prematură, greutate mai mare la naştere, prevenirea unor afecţiuni grave ale copilului în perioada copilăriei sau în cea de adult. De exemplu, copiii născuţi de mame care au luat suplimente de vitamina D în perioada sarcinii ar fi mai puţin predispuşi la astm și infecții respiratorii.
În ceea ce priveşte doza indicată la gravide, devine tot mai evident că vitaminele prenatale obişnuite sunt insuficiente.
Majoritatea vitaminelor prenatale conțin de obicei 400 UI de vitamina D per tabletă. Conform recomandărilor mai vechi, suplimentarea cu 600 UI de vitamină D/zi era considerată suficientă pentru prevenirea afecţiunilor materne şi fetale produse de deficitul de vitamină D.
Cercetările efectuate în ultimul deceniu întăresc ideea că doza suplimentară recomandată trebuie să fie de cel puţin 2000 UI pe zi. „Administrarea orală a a vitaminei D3 (cu o doză maximă de 4000 UI pe zi), începând de la cel puțin 16 săptămâni de gestație, s-a dovedit a fi sigură în timpul sarcinii”, arată ghidul Oxford University Hospitals „Vitamin D Supplementation in Pregnancy Guideline”.
Click pe numărul 2 pentru continuarea articolului
Acidul folic
Acidul folic sau vitamina B9 se numără de asemenea printre nutrienţii de nelipsit în perioada gravidităţii. Acesta ajută în special la prevenirea defectelor de tub neural de tipul spina bifida.
Alte riscuri pentru făt la care predispune carenţa de acid folic sunt: anencefalia (dezvoltarea incompletă a creierului), malformaţiile scheletului sau organelor, malformaţiile orofaciale, retardul de dezvoltare, greutatea mică la naştere, naşterea prematură.
Conform studiilor, pentru mamă, deficitul de vitamina B9 poate conduce, printre altele, la avort spontan sau preeclampsie.
Specialiştii atrag atenţia că atingerea unui aport optim de acid folic exclusiv din alimentaţie nu este posibilă. Pentru femeile însărcinate sănătoase ar fi necesare cel puţin 400 de micrograme (mcg) de acid folic pe zi.
Din acest punct de vedere, suplimentele prenatale stau bine. Majoritatea conţin doze chiar mai mari de atât. Sunt însă două probleme legate de aportul de acid folic la gravide:
-Prima se referă la perioada de maximă importanţă în care acidul folic ar trebui să se afle în sânge într-o concentraţie optimă. Tubul neural se dezvoltă în primele săptămâni de sarcină. Adică înainte ca majoritatea femeilor să-şi fi dat seama că sunt însărcinate. Astfel, administrarea de suplimente care conţin acid folic abia din a doua lună de sarcină este oarecum tardivă.
-A doua problemă priveşte doza adecvată. Cele 400 de mcg sunt îndeajuns pentru o gravidă fără probleme speciale de sănătate sau fără istoric de sarcini cu defecte de tub neural (DTN). În cazul celor cu antecedente de DTN sau cu afecţiuni precum diabet zaharat, obezitate, boli care necesită tratament cu anumite antiepileptice etc., doza suplimentară de acid folic poate ajunge la 4000 de mcg.
Aşadar, toate femeile de vârstă fertilă care plănuiesc să conceapă un copil ar trebui să ia suplimente de acid folic dinainte de a rămâne însărcinate (cu minim o lună de zile înainte). De asemenea, doza potrivită ar trebui stabilită de către medic, în urma evaluării stării de sănătate a viitoarei mame.
Fierul
În sarcină, volumul de sânge al corpului creşte considerabil, iar necesarul de fier devine tot mai mare. Fătul în plină dezvoltare şi placenta necesită, de asemenea, propriile rezerve de fier.
În aceste condiţii, depozitele de fier se epuizează rapid, mai ales în trimestrele II şi III. Astfel se explică incidenţa deosebită a deficitului de fier în sarcină: aproape 42% în rândul gravidelor, conform unor estimări globale ale OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) şi CDC (Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor) .
Deficitul acestui nutrient are numeroase consecinţe negative. Anemia maternă sporeşte riscul ca bebeluşul să aibă o greutate mică la naştere şi să vină pe lume prematur. La mamă efectele unui nivel insuficient de fier se reflectă prin oboseală, slăbiciune, paloare a tegumentelor, tahicardie, predispoziţie la infecţii, diminuarea capacităţii intelectuale, tulburări de respiraţie şi nu, în ultimul rând, risc elevat de deces la naştere.
De aceea, tratamentul profilactic cu fier este indicat tuturor gravidelor, chiar dacă nivelurile hemoglobinei și hematocritului sunt normale.
Administrarea de suplimente care conţin fier se face, de obicei, separat de vitaminele şi mineralele prenatale uzuale.
Suplimentarea fierului se impune, de regulă, din 16-a săptămână de amenoree. Aceasta trebuie continuată pe tot parcursul sarcinii, dar şi în perioada alăptării. Doza profilactică pentru gravidele fără anemie este de 30-60 mg Fe elemental/zi.
La gravidele cu valori ale hemoglobinei sub 11g/dl, doza necesară este mai mare: în jur de 100-200 mg Fe elemental/zi. În cazul în care hemoglobina are o valoare mai mică de 7 g/dl, se impune tratament de urgență, sub formă de transfuzii de sânge. Aşadar, numai în urma analizelor de sânge se poate şti cu exactitate ce doză suplimentară de fier îi este necesară unei femei însărcinate şi ce fel de suplimente îi sunt potrivite.
Nu vă bazaţi deci doar pe o alimentaţie echilibrată în perioada sarcinii. Există oricând riscul să dezvoltaţi o carenţă de vitamine sau minerale. Mergeţi periodic la medic pentru a vă controla statusului nutrienţilor esenţiali şi a-i asigura bebeluşul cele necesare pentru a fi sănătos.